Turcia: cazul căsătoriei forțate a unei fetițe de 6 ani a relansat disputa despre influența frățiilor religioase în politică și societate

A fost nevoie de doi ani pentru ca justiția turcă să-i aresteze pe principalii suspecți în cazul căsătoriei forțate a unei fetițe de 6 ani. În cele din urmă s-a întâmplat: pe 15 decembrie, presa a publicat fotografii cu Yusuf Ziya Gümüsel și Kadir Istekli, tatăl și „soțul” victimei, flancați de ofițeri de poliție.

Cazul a ajuns cu greu în atenția publicului, după ce o tânără cunoscută sub inițialele H.K.G. a depus o plângere în 2020.

Fiica șefului fundației Hiranur Vakfi, care are legătură cu puternica comunitate religioasă Ismailaga, l-a acuzat pe tatăl ei că a căsătorit-o religios pe când era copil, la începutul anilor 2000, cu unul dintre discipolii săi în vârstă de 29 de ani.

Tânăra a spus că de atunci a fost abuzată sexual în mod constant.

Yusuf Ziya Gümüsel și Kadir Istekli ar fi putut rămâne însă liberi dacă jurnalistul de investigație Timur Soykan nu ar fi dezvăluit cazul în paginile cotidianului de stânga Birgün, scrie Le Monde.

Extrasele sordide din depoziție dezvăluie actele de pedofilie ale „soțului”, cu aprobarea părinților victimei.

„Kadir mi-a mângâiat corpul (…). Am plâns și Kadir mi-a spus că suntem căsătoriți. A spus că suntem căsătoriți așa cum erau căsătoriți părinții mei”, a povestit tânăra.

„Tu ești soția mea, eu sunt soțul tău. Oamenii căsătoriți joacă astfel de jocuri, dar acest joc nu este dezvăluit nimănui”, i-a spus bărbatul, potrivit relatărilor tinerei.

În ciuda evidențelor, cazul a avansat destul de greu. Tatăl fetei, scrie Le Monde, a negat acuzațiile, dar fotografiile apărute în presă care o aratau pe H.K.G. îmbrăcată într-o rochie albă i-au infirmat argumentele.

Implicații politice

De la publicarea articolului, jurnalistul Timur Soykan a fost acuzat de insultarea Islamului și a devenit ținta unui linșaj pe rețelele sociale. „Au avut vreun rol în acest caz politicienii care aveau legături cu cultul Ismailaga?”, s-a întrebat el.

Cazul a avut într-adevăr o rezonanță puternică în Turcia, în special datorită legăturilor cu politica.

Kemal Kiliçdaroglu, președintele Partidului Popular Republican, principala grupare de opoziție, a lansat un atac dur la adresa justiției.

„Unde ați fost timp de doi ani?”, a întrebat politicianul, pe 12 decembrie, sugerând că legăturile dintre membrii comunității religioase și politicienii turci din partidul islamist AKP, al președintelui Recep Tayyip Erdogan, ar fi putut bloca ancheta.

Erdogan a respins acuzațiile și a cerut un proces rapid. „Aceste acuzații sunt un dezastru. Este inacceptabil ca o fată să se logodească la 13 ani și să se căsătorească la 14 ani”, a răspuns președintele Erdogan.

„Tragediile, cum ar fi cazurile de abuz la vârste și mai fragede, sunt intolerabile pentru noi. Procesul în acest caz va avea loc foarte curând și neglijențele din trecut vor fi investigate”, a asigurat șeful statului.

Potrivit presei, prima audiere în proces a fost devansată pentru ianuarie 2023.

Dar criticii spun că situația care a permis acest caz este veche. Opoziția critică în mod regulat atitudinea binevoitoare a guvernului în privința confreriilor religioase. Deși au fost interzise după înființarea Republicii Turce în 1923, ele au legături istorice puternice cu partidele de dreapta și rămân actori politici influenți în țară.

Nici măcar Erdogan nu-și ascunde legăturile cu unele dintre aceste frății. În iunie 2022, spre exemplu, el a mers personal la înmormântarea lui Mahmut Ustaosmanoglu, liderul frăției Ismailaga.

Influența confreriilor, scrie Le Monde, pare să fi fost, de asemenea, un factor determinant în decizia lui Erdogan de a transforma Hagia Sofia în moschee, în iulie 2020, și de a retrage Turcia din Convenția de la Istanbul privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice.

„Scandalul Hiranur Vakfi este doar vârful icebergului”

Confreriile religioase au devenit tot mai puternice mulțumită ajutorului primit din partea regimului lui Erdogan.

În ultimele decenii, unele sarcini care înainte erau îndeplinite de serviciul public au fost încredințate din ce în ce mai mult confreriilor religioase.

Este cazul gestionării căminelor studențești pentru copii și adolescenți din medii sărace. În 2021, sinuciderea lui Enes Kara, un tânăr student la medicină obligat să locuiască într-o reședință universitară administrată de o frăție din Elazig, a îngrozit țara.

Tânărul s-a sinucis după ce a descris într-un videoclip mediul opresiv din căminul său studențesc condus de secta religioasă. Kara, în vârstă de 20 de ani, a declarat că secta îl obliga să se roage, să participe la orele de religie și să citească cărți religioase.

„Guvernul își exprimă în mod deschis dorința de a scoate la iveală noi generații de credincioși”, a explicat pentru Le Monde politologul Berk Esen, profesor la Universitatea Sabanci din Istanbul.

Cum s-a întâmplat asta? AKP, partidul lui Erdogan, a încheiat relații avantajoase cu mai multe confrerii.

Guvernul le-a acordat acestora contracte publice, a închis ochii la anumite infracțiuni sau crime și i-a integrat pe membrii confreriilor în partid, în birocrație. În schimb, partidul primește un sprijin politic puternic, a spus Esen.

„Aceste organizații sunt prezentate ca fiind asociații ale societății civile, dar în realitate sunt comunități foarte închise, cu o funcționare total nedemocratică. Scandalul Hiranur Vakfi este doar vârful icebergului”, a explicat politologul.

Forța tot mai mare a acestor confrerii, care amenință principiul laicității, îngrijorează opinia publică și cercurile kemaliste, opoziția fidelă ideologiei fondatorului Republicii, Mustafa Kemal Atatürk.

Prezența comunităților religioase în sânul instituțiilor este, de asemenea, un ecou al unui episod traumatizant din istoria recentă a țării: tentativa de lovitură de stat din 15 iulie 2016, amintește Le Monde.

Și asta pentru că predicatorul Fethullah Gülen, acum exilat în SUA, presupusul creier al puciului, este liderul unei confrerii care a fost mult timp aproape de putere și ai cărei membri au fost implantați pe scară largă în cadrul statului.

Epurările care au urmat i-au îndepărtat pe membrii acestei comuntăți din instituțiile statului, în beneficiul altor confrerii.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE