Ucrainenii au demontat o rachetă Oreșnik și nu au fost deloc impresionați: arma cu care Putin amenință Europa are tehnologie din anii ‘60

Ce au găsit ucrainenii după ce au demontat o rachetă Oreșnik

Andrii Kulchytskyi, expert la Institutul de Cercetare Științifică din Kiev pentru Expertiză Criminalistică, a declarat pentru CNN că resturile rachetei Oreșnik sugerează că „nu era nimic atât de teribil în utilizarea ei”.

„Iată un giroscop de la Oreșnik – Iuri Gagarin a zburat cu unul dintre acestea”, a precizat el, potrivit Ukrainska Pravda. Iuri Gagarin a fost un pilot și cosmonaut sovietic, devenit celebru pentru că a fost primul om care a ajuns în spațiu și a orbitat Pământul. Pe data de 12 aprilie 1961, la bordul navei Vostok 1, Gagarin a efectuat o orbită completă în jurul Pământului, zborul durând aproximativ 108 minute.

Un alt expert a spus că printre resturile găsite s-au aflat „tuburi electronice (cu vid) din epoca sovietică”. Plăcile de control recuperate din resturi indică prezența unor tuburi electronice învelite în sticlă – probabil krytrons sau rezonatoare de înaltă frecvență – ceea ce sugerează că arhitectura rachetei nu este complet digitală. De asemenea, unele componente poartă marcaje de fabricație din 2018, ceea ce indică faptul că probabil erau destinate unor proiecte anterioare.

În noiembrie 2024, după prima utilizare a sistemului Oreșnik împotriva orașului Dnipro, Kyrylo Budanov, pe atunci șef al Serviciului de Informații al Apărării din Ucraina (DIU), a declarat că racheta era „doar un cod” și că sistemul în sine se numește Kedr.

Vadym Skibitskyi, șeful adjunct al DIU, a declarat că Rusia a început noi lucrări de cercetare și dezvoltare în 2018-2019, numite Kedr RV. Obiectivul era de a dezvolta un sistem de rachete care să înlocuiască RS-24 Yars, o rachetă care era în serviciu în Uniunea Sovietică și care acum este din nou în serviciul de luptă în Rusia. Potrivit lui Skibitskyi, „ceva a mers prost” pentru ruși și au încetat să mai lucreze la el în 2017. În schimb, Rusia a lansat apoi proiectul de cercetare și dezvoltare pe care l-a numit Oreșnik.

Țintele atacului Rusiei cu rachete Oreșnik în Liov

Rusia a afirmat luni, 12 ianuarie, că a lovit, în noaptea de 8 spre 9 ianuarie, o fabrică de reparații aeronautice din regiunea Lviv, din vestul Ucrainei, cu racheta balistică Oreșnik. A fost pentru prima dată când una dintre cele două țări a numit ținta presupusă a atacului. Forțele ruse au atacat atunci Ucraina cu 278 de mijloace aeriene – 36 de rachete și 242 de drone de diferite tipuri.

Moscova a declarat că a lansat racheta Oreșnik ca răspuns la acuzațiile sale că Ucraina a încercat să lovească una dintre reședințele președintelui Vladimir Putin într-un atac cu drone, lucru negat de Kiev și pus la îndoială de Statele Unite. Este a doua oară când se știe că această armă, care poate transporta atât focoase convenționale, cât și nucleare, a fost utilizată în luptă.

„În noaptea de 9 ianuarie, fabrica de reparații aeronave de stat din Lviv a fost scoasă din funcțiune de sistemul mobil de rachete terestre Oreshnik”, a declarat Ministerul Apărării rus într-un comunicat, potrivit AFP.

Ucraina a confirmat că racheta a fost lansată asupra regiunii Lviv, situată în apropierea frontierei cu UE, și a publicat imagini cu ceea ce a afirmat că sunt fragmente ale rachetei. Kievul a declarat că a fost lovită o „țintă civilă”, dar nu a dat detalii despre locația exactă sau amploarea eventualelor daune.

Întrebat luni despre afirmația Rusiei, purtătorul de cuvânt al forțelor aeriene ucrainene, Yuriy Ignat, a declarat pentru AFP: „Nu comentăm niciodată locul unde a avut loc lovitura”.

Locuitorii din Rudno, la periferia orașului Lviv și în apropierea fabricii de aviație, au declarat vineri pentru AFP că au auzit explozii în timpul nopții, iar unii au raportat întreruperi ale alimentării cu gaz.

Rusia a afirmat că Ucraina a utilizat fabrica pentru a repara și întreține avioanele MiG-29 de fabricație sovietică și avioanele F-16 de fabricație americană furnizate de Occident.

Putin a afirmat că Oreșnik, o rachetă cu rază medie de acțiune care poate atinge ținte aflate la o distanță cuprinsă între 3.000 și 5.500 de kilometri, este „imposibil” de interceptat de sistemele moderne de apărare aeriană.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE