Un fost judecător european spune că magistrații nu ar trebui să aibă pensii speciale: ”A fi judecător este o onoare, nu o funcție”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Valerius M. Ciucă, profesor la Universitatea “Al. I. Cuza” şi fost judecător la Tribunalul Uniunii Europene, consideră că magistraţii nu ar trebui să aibă un regim special în privinţa pensiilor, arată Ziarul de Iași. Potrivit acestuia, ”a fi judecător este o onoare, nu o funcție”, iar Curtea Constituțională a României nu ar trebui să se pronunțe asupra legii care a eliminat pensiile speciale.
“O mare eroare. Judecătorii, cumpene ale justiției, sunt primii chemați la ponderarea acțiunilor publice. Când, în spațiul public, li se discută statutul, ei trebuie să asculte și să mediteze.
A fi judecător este o onoare (honorar = gratuit). Nu-i o funcție. Este o misiune socială, nu o meserie. Tronul judecății este un altar, nu un loc de muncă”, a spus judecătorul Valerius Ciucă, potrivit sursei citate.
”Desigur, toate societățile și, mai ales, cele europene, foarte atașate de valoarea echității, a justiției binecuvântate, le recunosc judecătorilor un statut special. Acest statut nu contrazice principiile generale ale dreptului european.
În privința pensiilor, principiul contributivității nu este ignorat. Dimpotrivă. Salariul judecătorului fiind în mod natural mare, contribuția sa la fondul de pensii va fi mare. Pe cale de consecință, pensia va fi o consecință, nu o favoare”, a mai spus fostul judecător european.
”Probabil, justiția europeană va avea ultimul cuvânt”
”CCR știe că nemo judex in propria causa. Nu are abilitatea a se pronunța aici. Probabil, justiția europeană va avea un ultim cuvânt aici. De dorit este, însă, ca înțelepciunea locală să triumfe. Românii nu acceptă privilegii și scheme de exploatare a ”slăbiciunilor legii”.
Ca atare, judecătorii ar trebui să fie primii susținători ai unui sistem non-privilegiant (Privilegia odiosa sum, nu-i așa?)”, afirmă magistratul ieșean.
Potrivit acestuia, ”respectarea principiului contributivității ar înlătura situații aberante precum cele recenzate recent: asimilarea unor categorii profesionale judecătorilor; migrația profesională spontană (cazul avocatei ce-a devenit judecător cu o lună înainte de pensionare este cel mai legendat); pensionarea la vârste juvenile; exercitarea profesiei de avocat sau de consilier juridic în calitate de magistrat pensionar; susținerea de acțiuni publice ca avocat sau politician în fața colegilor judecători (fapt extrem de grav de corupție morală inadmisibilă, indexată de dreptul european).
