Un medic hematolog a izbucnit: ”România nu poate începe cel mai eficient tratament pentru pacienții COVID-19 pentru că nu are un test”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Corina Posea, medic de la Centrul de Transfuzie Sanguină București, spune de ce suntem blocați în a începe ”studiul clinic în urma căruia sute de bolnavi de COVID, dar și medici din prima linie pot primi plasmă convalescentă, tratament deja aplicat de Israel”.
Cuprins:
- Ministerul Sănătăţii: „Şi pacienții români vor avea acces la tratamentul cu plasmă umană”
- Avem 406 de posibili donatori, nu avem teste pentru titrul anticorpilor
- Doctor hematolog Corina Posea: ”Avem deja 400 de posibili donatori și ratăm momentul optim când le putem recolta sânge!”
- ”Ne lipsește un singur element important!”
- Metoda apare într-un protocol publicat acum câțiva ani de OMS
- 200 de donatori pentru studiul clinic din Franţa
- SUA și Israel au început deja tratamentul cu plasmă convalescentă COVID-19
- Nu există un remediu sigur pentru COVID-19. Dar există câteva scheme de tratament. Printre ele, una încercată de țările din vest: transfuzia de plasmă cu anticorpi de la cei vindecaţi.
- Metoda se bazează pe ideea, clasică în medicină, că plasma persoanelor vindecate de COVID-19 conține anticorpi dezvoltați de organismul lor, care i-ar putea ajuta şi pe alţi pacienți să lupte cu virusul. Popular vorbind, plasma este un vaccin rudimentar, dar care funcționează.
- România are aparatură şi specialişti, dar şi peste 400 de pacienţi vindecaţi care ar putea dona „plasma convalescentă”, însă studiul nu poate începe, pentru că ne lipsesc nişte teste speciale care nu se mai găsesc pe piață, spune medicul hematolog Corina Posea.
Israelul, care are cea mai mică rată a mortalității din lume (sub 0,5%), 57 de decese la 8.904 de infectați, și SUA au început deja tratamentul cu plasmă.
De asemenea, Germania, Italia, Olanda şi Franţa au demarat studiile clinice pentru testarea eficacităţii transfuziei de „plasmă convalescentă” la pacienții internați cu COVID-19.
Ministerul Sănătăţii: „Şi pacienții români vor avea acces la tratamentul cu plasmă umană”
Vineri, 3 aprilie, Ministerul Sănătăţii anunţa că şi pacienții români infectați cu SARS-COV2 „vor avea acces la tratamentul cu plasmă umană hiperimună, colectată de la convalesceți, la fel ca pacienții din alte țări care au autorizat acest tratament salvator de vieți”.
Plasma umană astfel colectată va fi utilizată exclusiv pentru prevenirea infectării persoanelor vulnerabile sau a celor cu risc major de infectare (de exemplu cadre medicale care îngrijesc pacienții infectați cu SARS-COV2), precum și pentru tratamentul pacienților critici.
Comunicatul Ministerului Sănătăţii:
Institutul Naţional de Transfuzii şi Centrele de transfuzii din întreaga ţară sunt pregătite pentru a recolta sânge, în vedere producerii de „plasmă convalescentă” COVID-19.
Există aparatură, specialişti, dar şi echipament pentru stocarea acestor produse din sânge. În plus, există şi o colaborare între Institutul de Boli Infecţioase Matei Balş şi alte spitale din ţară, pentru identificarea celor vindecaţi de COVID-19, care ar putea deveni donatori.
179 de pacienți are România, la Terapie Intensivă și care ar putea beneficia de terapie cu plasmă convalescentă COVID-19
Avem 406 de posibili donatori, nu avem teste pentru titrul anticorpilor
Oficial, ieri erau 406 oameni declaraţi vindecaţi și externaţi din spitale.
Fiecare dintre ei ar putea salva alte vieţi. Numai că „nivelul maxim de anticorpi se înregistrează după a 14-a zi de la vindecare”, avertizează specialiştii, „iar pentru ca plasma să aibă efect terapeutic e nevoie de un nivel optim de anticorpi”.
Dar în România lipsesc aceste teste, pentru titrul anticorpilor. Mai exact, specialiştii nu au cu ce să detecteze nivelul optim de anticorpi din sângele celor vindecaţi.
„Se va face şi în România transfuzie de plasmă”, declara ieri, pentru Libertatea, Adrian Streinu Cercel, fără să precizeze însă nici când va începe studiul, şi nici în ce spitale.
Doctor hematolog Corina Posea: ”Avem deja 400 de posibili donatori și ratăm momentul optim când le putem recolta sânge!”
Medicul primar în hematologie Corina Posea, de la Centrul de Transfuzie Sanguină București, este la curent cu toate informările care au legătură cu studiile începute de colegii ei din țările din vestul Europei, care au demarat deja terapia cu plasmă convalescentă COVID-19 pe pacienți infectați.
-Domna doctor, dumneavoastră credeți în această terapie pentru tratarea cazurilor de COVID?
-Cred că este cel mai eficient tratament din toate cele care se află acum în studii. Se încearcă scheme de tratament cu antivirale sau clorochină, dar din ce citesc sau îmi transmit colegii de afară, rezultatele intermediare nu sunt spectaculoase.
-Un donator câți pacienți poate ajuta?
-De la un pacient vindecat putem obține din donarea de sânge 600 ml de plasmă, adică 3 doze a 200 ml. Practic, un vindecat poate ajuta 3 pacienți bolnavi. Aș vrea să precizez că și testarea rapidă ne-ar ajuta să-i identificăm pe cei asimptomatici, care pot deveni donatori.
”Ne lipsește un singur element important!”
-Și apoi ce urmează?
-Avem tot echipamentul necesar pentru separarea plasmei convalescente. Avem aparatele de afereză, avem specialiștii care știu să lucreze, avem echipamentul de stocare, trebuie ca plasma să fie congelată rapid la minus 80 grade Celsius și stocată la minus 40 grade Celsius. Toate se pot face la nivelul Centrelor de Transfuzii. Ne lipsește un singur element important!
-Ce anume?
-Testele pentru titrul anticorpilor COVID-19!
-Ce sunt aceste teste?
-Să nu fie confundate cu testele rapide. Acelea detectează anticorpii IgG și IgM, dar nu și cantitatea acestora. Nouă ne trebuie testele care ne arată dacă în sânge se află nivelul optim de anticorpi pentru ca plasma să aibă eficiență terapeutică.
-Și de ce nu aveți aceste teste?
-Pentru că nu se mai găsesc. Mereu vorbim cu furnizorii și aceștia ne transmit că nu le mai găsesc pe nicăieri.
Metoda apare într-un protocol publicat acum câțiva ani de OMS
-Metoda este certificată? România poate porni acest studiu cu plasmă convalescentă la pacienții infectați cu COVID-19?
-Da, pentru că toate țările folosesc același protocol de studiu ce a fost publicat de OMS în urmă cu câțiva ani, în cazul unei pandemii cu virusul gripal. Este un studiu care să dovedească acum eficiența plasmei convalescente SARS-COV 2.
-Și care este protocolul?
-Se pleacă de la o colaborare între centrele de transfuzii din țară, care trebuie să colecteze plasma de la toți foștii pacienți COVID vindecați, actualmente donatori care sunt identificați și direcționați spre noi de spitalele de boli infecțioase. În această colaborare se regăsesc și secțiile de Terapie Intensivă, unde sunt tratate cazurile grave ale bolii. Pentru că un pacient cu grupa de sânge A2 și RH negativ trebuie să primească plasmă de la un donator cu aceeași grupă și RH.
Cred că terapia cu plasma convalescentă este cel mai eficient tratament pentru pacienții bolnavi cu COVID.Medicul primar în hematologie Corina Posea:
-Toți pacienții vindecați pot deveni donatori?
-Nu chiar toți. Trebuie să îndeplinească aceleași criterii de eligibilitate ca și donatorii de sânge, vârstă, greutate, patologii antecedente. Iar pe lângă aceste criterii, donatorii de plasmă COVID trebuie să mai îndeplinească două condiții: să aibă două rezultate PCR negative, dar și un PCR de sânge negativ. Americanii au în protocol doar primul criteriu, francezii au introdus obligatoriu ambele criterii.
-Și când se poate recolta sânge de la un donator?
-Științific, anticorpii apar în sânge începând cu a 5-a zi de boală, iar cantitatea lor crește în timp. Teoretic, în a 14-a zi de la vindecare ar fi titrul optim de anticorpi pentru recoltare care să aibă și o eficiență terapeutică.
200 de donatori pentru studiul clinic din Franţa
Franţa va începe azi testarea eficacității transfuziei cu „plasmă convalescentă” în tratamentul bolnavilor cu COVID-19.
<strong>Primii 200 de pacienți vindecați au fost chemaţi să doneze sânge, iar 600 de unități a câte 200 ml de plasmă vor fi disponibile pentru studiul clinic ce se desfăşoară în spitalele universitare ale Universităţii din Sorbona.</strong><br>
Șaizeci de pacienți vor primi transfuzii de plasmă în ziua a şasea (plus/minus o zi) de la debutul simptomelor clinice. Specialiştii francezi spun că abia după două-trei săptămâni va putea fi făcută o primă evaluare, iar în funcție de eficacitatea tratamentului și de absența reacțiilor adverse grave, studiul clinic ar putea fi extins.
SUA și Israel au început deja tratamentul cu plasmă convalescentă COVID-19
Israel, care are cea mai mică rată de mortalitate din lume printre pacienții cu COVID-19 (54 de decese la 8.900 de infectați), a început deja să folosească acest tip de „vaccin pasiv”, pentru a-i trata pe cei bolnavi.
Iar în SUA, Autoritatea pentru Reglementarea Medicamentelor (FDA) a autorizat folosirea transfuziei de „plasmă convalescentă”. Studiile clinice sunt coordonate de instituții academice.
În urmă cu o săptămână, un spital universitar din Germania a fost autorizat să producă plasmă terapeutică pentru tratarea bolnavilor de COVID-19, iar autorităţile au făcut apel la pacienţii vindecaţi. În numai câteva zile, s-au prezentat 200 de donatori.
Şi Italia testează, de la începutul lunii, tratamentul pentru COVID-19 bazat pe transfuzia de „plasma convalescentă”.
