Un profesor din Kiev explică pentru români cum funcționează sistemul rusesc de dezinformare online: „Mesajele mincinoase se polenizează reciproc”

Yevhen Mahda, profesor asociat la Institutul Politehnic Igor Sikorski din Kiev și directorul Institutului de Politică Mondială, a răspuns chiar din capitala asediată la întrebările Libertatea. O face și pentru că, spune el, tacticile rusești de luptă cu democrația și cu știrile sunt aceleași, în România și Ucraina. Doar minciunile diferă. 

E un front nevăzut, purtat adesea din spatele calculatoarelor. În limbaj de specialitate, război hibrid. Iar ținta nu este doar Ucraina, ci și statele europene, precum România, spune profesorul Mahda.

Principala sursă de dezinformare

Libertatea: Domnule profesor Mahda, cum se manifestă războiul hibrid în Ucraina, în timpul conflictului cu Rusia?
Yevhen Mahda: Ce vedem acum e acut. Dar a început de mult. Încă din 2014, când războiul din Ucraina a început în Crimeea și Donbas, a avut și o componentă informațională – poate chiar mai puternică decât cea armată. În 2014-2015, Ucraina a interzis difuzarea canalelor TV rusești, iar în 2017 a restricționat accesul la rețelele sociale rusești. A fost una dintre puținele țări din Europa în care nu au funcționat Russia Today și Sputnik. 

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

Dar din 2019, aici a fost realizată o rețea de canale pe Telegram, administrate de anonimi, care prezintă o realitate alternativă. Acestea sunt de fapt conduse de serviciile speciale ruse și activitatea lor s-a intensificat de la începutul ostilităților, răspândind intens dezinformări.

– Ne puteți da câteva exemple de astfel de canale și de mesaje pe care le difuzează zilele acestea?
– Sunt multe canale: „Legitim”, „Rezident”, „Cartel”, „Gossip Girl”, „Black Quarter”, „Situație politică”, „Trempel Kharkiv”, „Odesa tip”, „Dnipro live”, „Nikolaev live”, „Kherson live”.

Mesajele sunt transmise de la un canal la altul, pe principiul polenizării reciproce. Cele mai frecvente mesaje vizează subminarea autorităților ucrainene și promovarea tezei că rezistența e ineficientă. Arată cadavrele militarilor ucraineni uciși. Spun că civilii nu pot să pună mâna pe cocktailurile Molotov. Și repetă că trupele rusești pot să atace imediat și să lanseze lovituri cu rachetă în toată Ucraina deodată. 

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Vor să demoralizeze populația marilor orașe prin rapoarte despre trupele rusești care le înconjoară și mai vor să discrediteze ajutorul occidental acordat Ucrainei.

De asemenea, pun accent pe ineficiența sancțiunilor împotriva Rusiei. Răspândesc toate aceste informații profitând de starea de stres în care se află mulți ucraineni.

Știrile de război care țin moralul sus

– Cum te lupți cu dezinformarea după ce mesajele ajung la public?
– De la începutul ostilităților, autoritățile ucrainene au decis ca cele mai populare canale de televiziune să difuzeze colectiv declarațiile zilnice ale președintelui Zelenski, ale ministrului apărării Oleksii Reznikov și ale comandantului șef al Forțelor Armate Valeri Zalujni. 

– De la începutul războiului, au avut loc și atacuri cibernetice asupra băncilor și instituțiilor ucrainene. 

– Într-adevăr, invazia rusă a fost precedată de atacuri cibernetice puternice în ianuarie și februarie 2022. Acestea au demonstrat slăbiciunile spațiului cibernetic ucrainean și presupun că, odată cu începerea ostilităților, experții NATO iau parte la apărarea acestuia.

Echipamentele Starlink ale lui Elon Musk au fost deja livrate în Ucraina. Cred că în acest caz contează nu atât componenta sa tehnică, cât conștientizarea solidarității unuia dintre liderii lumii tehnologice moderne cu Ucraina. Mai ales pe fondul refuzului corporațiilor puternice de a coopera cu Rusia. 

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Desigur, Rusia va continua atacurile cibernetice, dar are nevoie de segmentul ucrainean al internetului pentru a-și desfășura propriile operațiuni informaționale și psihologice.

„Istoria este jucăria preferată a lui Putin”

– În cartea dumneavoastră „The Hybrid Aggression of Russia: Lessons for the World”, explicați cum a purtat Rusia războiul hibrid cu Ucraina. Ne puteți da câteva exemple despre modul în care încercat să o discrediteze în exterior și să-i slăbească coeziunea socială în interior în ultimii ani?
– Pe scurt, Rusia a realizat o lovitură de stat în Ucraina în 2014, însă retorica oficială a folosit sintagma „autoritățile de la Kiev”, pentru a arăta că conducerea Ucrainei controlează doar Kievul. Iar propagandiștii Rusiei au vorbit despre naziștii din Ucraina. Mașina de propagandă a lucrat foarte mult pentru a discredita Ucraina. În iulie 2021, Putin a publicat un articol în rusă și ucraineană în care afirmă că rușii și ucrainenii sunt un singur popor și că Lenin a creat de fapt Ucraina „în ținuturile istorice ale Rusiei”. Anterior, Rusia a spus că Ucraina a fost inventată de Statul Major al Imperiului Austro-Ungar, dar Putin a transferat vina pe Lenin. Corpul acestui politician, permiteți-mi să vă reamintesc, este încă în Piața Roșie din centrul Moscovei.

– Instrumentalizarea istoriei a fost un subiect preferat de Kremlin. Rusia a încercat în general să rescrie istoria de după al Doilea Război Mondial. Care sunt mizele în a manipula istoria?
– Istoria este jucăria preferată a lui Putin. După capturarea Crimeei, Rusia a încercat să-l atragă în propriul panteon pe prințul Vladimir al Kievului, care a botezat Rusia în secolul al X-lea. Dar cel de-al Doilea Război Mondial, ca o tragedie globală puternică, îi atrage în continuare atenția lui Putin. În ajunul celei de-a 75-a aniversări a victoriei asupra nazismului, el a încercat să hibridizeze Holocaustul, transferând o parte din responsabilitatea pentru acesta asupra oamenilor din teritoriile ocupate. 

Teza denazificării nu a putut fi produsă decât de un creier inflamat de ambițiile imperiale, întrucât milioane de ucraineni au căzut victime ale naziștilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Yevhen Mahda, profesor din Kiev:

Cu toate acestea, Kremlinul nu a oprit propaganda despre această teză, iar în timpul atacului asupra turnului TV din Kiev (din 1 martie, n.r.), rachetele rusești au căzut în Babi Iar – unul dintre memorialele Holocaustului european.

– Cum a reușit Ucraina să reziste acestui tip de război?
– Trebuie să recunosc că Ucraina nu a fost foarte eficientă în contracararea influenței hibride rusești. Dacă acțiunile Rusiei pe frontul informațional semănau cu acțiunile armatei regulate, acțiunile ucrainenilor semănau cu cele ale Mișcării de Rezistență sau ale gherilelor. Cu toate acestea, vreau să subliniez că în Ucraina, spre deosebire de Rusia, nu a existat niciodată propagandă de război. Nu regret, pentru că cetățenii Ucrainei au putut să se unească rapid pentru a rezista agresorului.

Dezinformarea rusească vizează și alte state europene

– Nu doar Ucraina este susceptibilă la războiul hibrid, ci și statele europene.
– Nu exclud posibilitatea ca Kremlinul să continue să denatureze istoria războiului ruso-ucrainean puțin mai târziu. În ceea ce privește influența în România și UE, merită de știut: Rusia cunoaște bine cum funcționează mecanismele democrației europene și încearcă să le folosească în scopuri proprii. 

Răspândirea falsurilor de către Rusia, încercările de a se amesteca în procesele de exprimare a voinței cetățenilor, de a zgudui bazele sistemului democratic vor continua, desigur.

Deși Georgia și Moldova nu au susținut sancțiunile UE împotriva Rusiei, acestea ar putea fi noua țintă a unui atac rusesc, deoarece Putin are nevoie de compensații pentru eșecurile în Ucraina.

– UE a interzis Russia Today și Sputnik, însă există și alte surse media rusești în statele din Europa. Cum vedeți situația din România?
– Atât eu, cât și colegii mei ucraineni am avertizat în mod repetat despre pericolele influenței hibride a Kremlinului. Cu toate acestea, a fost nevoie evoluții dramatice pentru ca UE să răspundă. Doresc să remarc că pozițiile mass-mediei ruse în România sunt slabe, ceea ce nu se poate spune în cazul Moldovei vecine.

– Acum, în calitate de cetățean prins în conflictul din Kiev, cum simțiți că e percepută Ucraina de lume și cum vedeți sprijinul pe care țara îl primește?
– Știți, sprijinul într-un război cu un stat nuclear, cu peste un milion de soldați, nu poate fi de prisos. Cu toate acestea, vreau să spun că nivelul de sprijin pentru prima săptămână de război a fost impresionant de puternic. În timp vom câștiga, nu există nicio îndoială – iar victoria finală va fi aderarea Ucrainei la NATO și UE. Nu va fi ușor, dar ucrainenii nu se tem de dificultăți. Întreaga lume a văzut asta.

Urmărește-ne pe Google News