Un profesor universitar acuză: „Studenții nu știu să scrie corect românește, nu citesc și nu-i interesează nimic. Doar TikTokăraie au în cap”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O profesoară de Drept, care predă la Universitatea de Științe Aplicate din Bernburg, Germania, a declarat într-un interviu acordat publicației Frankfurter Allgemeine Zeitung că studenții, mulți dintre ei, nu au ce căuta pe băncile facultății. Motivul? Sunt leneși, lipsesc de la ore, întârzie, nu au nici cel mai mic respect față de profesori și, cel mai grav, nu sunt în stare să lege nici măcar două cuvinte.
Cuprins:
- Studenții din Germania, chiulangii și dezinteresați
- Pe Isus Hristos l-au chinuit otomanii, iar Biblia este o revistă de benzi desenate
- „Universitățile din România scot pe bandă rulantă mediocritate și non-valoare”
- Sălile de curs, transformate în restaurante fast-food
- Cât fac 7+12? Zero!
- Generația „Lasă-mă-n pace”. „Studenții români trăiesc într-o lehamite absolută”
- Admiterea pe bază de examen ar face diferența între un copil bun și un impostor
„Este un profil pe care-l recunoaștem și în universitățile românești, cu deosebirea că la noi fenomenul este aproape generalizat”, a comentat pentru „Libertatea” Cătălin Avramescu, profesor de Științe Politice în cadrul Universității București.
Studenții din Germania, chiulangii și dezinteresați
Profesoara Zümrüt Gülbay-Peischard, care predă Dreptul afacerilor la Universitatea de Științe Aplicate Anhalt din Bernburg, Germania, s-a declarat foarte dezamăgită de studenții din generația de astăzi „Mulți dintre ei chiulesc de la ore, nici nu se mai sinchisesc să vină la cursuri. Problemele private au adesea prioritate”, a precizat ea. „Deși avem același orar pe tot parcursul anului, încă mai sunt studenți care nu vin la ore pe motiv că în ziua respectivă, la ora respectivă, curierul le livrează canapeaua pe care și-au cumpărat-o cu câteva zile în urmă”.
Dascălul le reproșează studenților lipsa de implicare, dezinteresul pentru studiu dar și iresponsabilitatea cu care privesc în viitor. „Este inacceptabil ca aproape 30% dintre studenți să spună în timpul examenelor, în sesiune, că sunt bolnavi”.
Atitudinea delăsătoare și lipsa de implicare a studenților este o tendință, a mai precizat dascălul, care a descris fenomenul într-o carte publicată recent. În lucrarea sa, profesoara explică faptul că studenții din ziua de azi, mulți dintre ei, nu știu să scrie corect, nu știu să se exprime elevat. „Le lipsește capacitatea de a citi și de a înțelege texte într-o manieră concentrată și cuprinzătoare. Ortografia este o grămadă de moloz”.
Gülbay-Peischard este indignată nu numai de ignoranța tinerilor, ci și de lipsa de respect a acestora. „Primesc din partea unora e-mailuri, însă numele meu este adesea scris greșit, sosesc cu întârziere la ore, ronțăie chifle în timpul seminarului, se uită constant la smartphone, au „răbdarea” unui copil mic - asta este ceea ce experimentez”.
Pe Isus Hristos l-au chinuit otomanii, iar Biblia este o revistă de benzi desenate
Dacă ceea ce se întâmplă în Germania pare de speriat, în România situația este și mai dramatică, ne-a mărturisit profesorul universitar Cătălin Avramescu. „Suntem martorii prăbușirii totale a sistemului de învățământ românesc. Motiv pentru care ajung pe băncile universităților tineri complet necalificați să urmeze o facultate. Noi, profesorii, avem de-a face cu o colecție de tineri care, efectiv, nu sunt compatibili cu ceea ce înseamnă studenți într-o lume normală. E ca și cum ai angaja într-o orchestră oameni care nu au ureche muzicală”.
Înainte, pe vremuri, universitatea era o instituție de elită. „Acum te trezești cu oameni care se uită la tine, când le vorbești, la curs, ca la mașini străine. Oameni care la prima lecție pe care le-o prezinți te privesc - dacă mai sunt în bănci - absolut uluiți. Chiar și un curs introductiv de anul întâi îi depășește total”.
Profesorul recunoaște cu mare regret ca la Master, de exemplu, dacă le pune studenților pe tablă și puțină matematică, acești tineri sunt total pierduți. „În sală se lasă o tăcere de mormânt”.
Dascălul vine și cu alte exemple. „Le spui ceva despre Evul Mediu, iar studenții nu înțeleg conceptul. Mă întreabă ce este un ev și ce este un mediu. O studentă mi-a spus că Isus Hristos a fost un domn pe care l-au chinuit otomanii. Altcineva mi-a zis că a citit Biblia însă, în realitate, citise o revistă de benzi desenate în care apăreau și scene religioase”.
„Universitățile din România scot pe bandă rulantă mediocritate și non-valoare”
Profesorul Avramescu a precizat că în ziua de azi aproape o cincime din populația României are facultate. „Iar universitățile au devenit fabrici de diplome. S-a schimbat fundamental natura acestor instituții care, în loc să scoată pe piața muncii tineri calificați, specialiști, experți, scot pe bandă rulată doar mediocritate și non-valoare”.
Suntem cu totul în afara orbitei învățământului, consideră dascălul. Iar unul dintre motive îl reprezintă chiar aceste fabrici de diplome care se dau pe ochi frumoși sau pe bani grei. „În momentul în care statul începe să tipărească foarte multe bancnote, scade valoarea banului. Avem inflație. Ca o comparație, așa procedează statul român și îi ceea ce privește diplomele universitare. Le tipărește pe bandă rulantă. Fără număr.
Un alt motiv al situației în care ne aflăm este și lipsa de implicare a profesorilor de liceu în educația copiilor. „Îi mai întreb pe studenții din anul I dacă își mai amintesc din liceu anumite teme sau idei. Ridică din umeri. Habar nu au. Eu nu știu ce au făcut ei în acei patru ani. S-au jucat în timpul orelor, au aruncat cu bobițe de hârtie, au lipsit”.
Un alt motiv al acestei degradări intelectuale îl reprezintă mediul în care se învârt acești tineri și familia din care provin. „Dacă eu predau la facultate despre Iluminism, de exemplu, iar apoi ei se duc acasă și ascută manele împreună cu părinții, tot ce-am făcut eu în sala de curs s-a cam dus pe apa sâmbetei. Nu putem să le cerem studenților să se culturalizeze la școală în timp ce ei se uită acasă la „Vacanța mare” și participă la alegeri cu voturi pentru George Simion. În momentul în care Șoșoacă are sute de mii de urmăritori, ce impact ai tu când le vorbești tinerilor despre statele cruciate din Orientul Mijlociu? Zero!”
Sălile de curs, transformate în restaurante fast-food
Cătălin Avramescu este de părere că era tehnologiei în care trăim duce, încet dar sigur, către un soi de îndobitocire intelectuală a tinerilor consumatori de internet, rețele sociale și jocuri online. Gândirea critică și judecata limpede devin amorțite până la atrofiere. „La începutul semestrului, aproape la fiecare oră de curs sunt nevoit să dau pe cineva afară din sală. Nu numai că se uită în telefoane, dar insistă asupra dreptului de a se uita. Mai mult, sunt situații când se strâng mai mulți studenți în jurul unui telefon în timp ce profesorul predă cursul. Și chicotesc acolo. Iar dacă le faci observație, se uită la tine deranjați. Adică, cum? Îți permiți să-i deranjezi de la Tiktokăraie?”
Profesorul ne-a mărturisit că s-a întâlnit cu situații absolut halucinante pe care, de multe ori, nici nu a știut cum să le gestioneze. „Mi-a venit o studentă la oră cu meniul de la McDonald's pe care l-a întins pe bancă. L-a înșirat acolo, pe masă, în văzul tuturor: sucul cu paiul, hamburgerii, cartofii prăjiți, sosurile. Parcă se pregătea să se uite la un film, la cinema. Iar eu eram la catedră, vorbeam. Și nu am avut ce face pentru că orice le spui se poate întoarce împotriva ta. Te reclamă anonim și intri în cine știe ce belele”.
Cătălin Avramescu ne-a povestit că există situații în care studenții întârzie la cursuri, vorbesc în timpul orelor, mănâncă, ies pe coridoare, chiar se agresează unii pe alții.
Cât fac 7+12? Zero!
Tinerilor le lipsesc cei 7 ani de acasă și cei 12 ani de școală, ne-a mai spus cu amărăciune prof. Avramescu. „În ziua de azi, 7+12 egal 0! Dacă m-aș ridica în picioare într-un vagon de metrou și aș începe să vorbesc celor din jur despre Toma d'Aquino, aș găsi mai mult interes decât în sălile de curs de astăzi. Măcar, poate din întâmplare, și tot aș nimeri câțiva oameni interesați”. La facultate, în schimb, interesul nu este să înveți ceva, cât să capeți la final o diplomă. „Iar dacă profesorul se interpune cumva între student și această hârtie, tânărul se enervează. Este o reacție elementară, biologică. Mârâie”.
În general, profesorii, contină Cătălin Avramescu, sunt tratați ca niște simpli angajați aflați la dispoziția clienților. „Noi suntem tratați precum un livrator de pizza care trebuie să-și satisfacă clienții. Tu, profesorul, trebuie să le aduci pe tavă ceva bun. Și, când nu le convine, dacă preparatul are prea multă sare sau prea puțin pepperoni, studentul mârâie nemulțumit la tine”.
Generația „Lasă-mă-n pace”. „Studenții români trăiesc într-o lehamite absolută”
Studenții români nu știu, mulți dintre ei, să scrie corect românește și nu sunt interesați de lectură, ne-a mai mărturisit prof. Avramescu. „Scriu fără literă mare după punct, folosesc un limbaj colocvial, scriu fără semne de punctuație. Cel puțin o treime dintre ei nu știu să folosească în mod corect cratima. Am studenți care se exprimă simplist, la fel ca un elev de clasa a VII-a. Mă refer la texte infantile, propoziții scurte, elementare, vagi, fără consistență, fără argumente. Citești și te întrebi ce vrea să spună autorul”.
Pentru că modul de predare contează foarte mult în atragerea studenților către materia respectivă, prof. Avramescu a început acum câțiva ani să-și prezinte cursurile într-o manieră interactivă. Însă încercarea nu a avut efectul scontat. „De vreo cinci, șase ani, folosesc în prezentările mele programul PowerPoint. Le arăt imagini, inclusiv filmulețe. Folosesc ori de câte ori pot multimedia. 80% dintre studenți nu sunt interesați”.
Există în rândul acestor tineri o lehamite de tot și de toate. „Iar lehamitea este mai gravă decât ignoranța. Căci acești copii nu spun „Nu știu”. Spun „Mă lași?” Iar acest „Lasa-mă, domle, în pace!” a devenit laitmotivul generației de studenți din ziua de azi”, a mai declarat profesorul Avramescu.
Admiterea pe bază de examen ar face diferența între un copil bun și un impostor
Care ar fi soluția, cum ar trebui procedat, cine ar trebui să intervină și cum? Prof. Cătălin Avramescu este de părere că sistemul s-ar putea regla din interior, în primul rând. „Să se renunțe la finanțarea universităților pe cap de student. În prezent, o facultate, cu cât are un număr mai mare de studenți, cu atât primește un buget mai mare. Este normal ca, în aceste condiții, pentru bani, tinerii să fie acceptați fără număr și să fie lăsați să treacă prin facultate ca gâsca prin apă”.
O altă soluție ar fi ca universitățile să nu se mai coboare la nivelul studenților, ci studenții să se ridice la nivelul lor. „Ar trebui reintrodusă admiterea pe bază de examen, nu de dosar. Acolo s-ar face clar diferențierea între un copil bun, care chiar merită să urmeze o facultate, și un impostor”.
Cenzurat 22.04.2025, 21:44
Nu are sistemul de învățământ nicio vina ci educația de acasă și acest nivel extremist de a nu supăra pe nimeni la ore. Aia 40% de elevi de acum 10 ani care citeau și nu înțeleg ce citesc au ajuns acum la facultate, dar tot la fel au rămas.
MarianOlteanu1 22.04.2025, 22:01
sa nu exageram ...si profesorii sunt nuli ...
proprietarypoet 22.04.2025, 22:21
Catalin Avramescu este ULTIMUL dintre oamenii care au dreptul sa deschida gura pe subiectul asta. A fost unul dintre aghiotantii furiosi ai lui Basescu, pe care-l propunea ranjind, ca "alternativa simpatica si autentica" la veritabilul intelectual Adrian Nastase. Avramescu, alaturi de Cristoiu, Tuca, Vadim Tudor, a fost unul dintre cei care au degradat dezbaterile publice si au adus maimutoi la putere, sperand sa-i controleze. Ei, uite ca tumoarea s-a spart in intreaga societate si acum vine peste ei :))
Misulescu 22.04.2025, 23:18
Principalii vinovati sunt parintii pentru ca pun presiune pe profesori sa dea note bune indiferent de cat de tuta este copilul. daca le da o nota mica sigur este vina profesorului ca vrea sa faca meditatii cu ei. daca le da la sport apare discutia ca strica viitorul copilului pentru o materie neimportanta. la fel si alte materii pe care parintele le considera neimportante. pe de alta parte profesorul ar trebui sa fie EXIGENT. ce a predat trebuie stiut. nu sti? ramai repetent daca nu inveti.
tomitan 22.04.2025, 23:29
De pe urma acestor analfabeti domn profesor & Co ,isi umfla lefurile atat pe cale legală cat si ilegala.Calea legală : 1.Universitatile au autonomie deci pot suplimenta cate locuri vor ei .Locuri cu taxa.Taxa ce intra in bugetul institutiei si se reflecta in mare parte in veniturile profesorilor.2.Ilegală .Daca nu treci "boborul" nu mai si venituri ptr partea legala si daca tot il treci il mai aplici si tu o taxa neimpozabilă ,adica : șpagă. Concluzie , asa ca ciocul mic ptr ca voi ati nenorocit educatia in lacomia si incompetenta in care va scaldati.Ciolacu & Piedone cum si-au luat diplomele de BAC? Sefii de comisii de la BAC sunt profesori universitari ,nu? PS.Exista profesori capabili si corecti dar sunt " jupuiti de vii" ca sa citam un " telectual" clasic in viata,de catre gastile de colegi fomisti ,amatori de spagi