Prof. dr. Tudor Rareș Olariu a coordonat primul studiu despre seroprevalența anticorpilor anti-SARS-CoV-2 la donatorii de sânge din România, realizat în perioada 8 iulie – 1 septembrie 2020 la Timișoara și publicat recent în „Clinical Microbiology and Infection”, revista Societății Europene de Microbiologie Clinică și Boli Infecțioase.
Seroprevalența reprezintă numărul de cazuri de boală sau de infecție care sunt depistate într-un grup populațional studiat. Concret, referitor la acest studiu, reprezintă numărul de persoane cu anticorpi din grupul de indivizi testați.
Specialiștii din Timișoara au evaluat prezența anticorpilor anti-SARS-CoV-2 la donatorii de sânge, 2.115 persoane clinic sănătoase din județul Timiș. I-au luat la rând pe cei care au intrat pe ușa Centrului Regional de Transfuzie Sangvină din Timișoara.
„Noi am făcut acest studiu pentru a identifica persoanele care au fost infectate cu virusul SARS-CoV-2 și care nu au avut niciun fel de simptome și au fost clinic sănătoase. Încă de la începutul pandemiei se vehicula ideea că există această posibilitate, la momentul când noi am declanșat studiul lucrurile erau încă neclare”, ne-a spus prof. dr. Tudor Rareș Olariu.

Am putut să identificăm că 1,5% dintre cei pe care i-am investigat au fost persoane care au intrat în contact cu virusul. Am observat că aproape 3% dintre persoanele cu vârsta peste 50 de ani au fost infectate anterior fără să știe și peste 2% dintre tineri la fel.
Dr. Tudor Rareș Olariu:
Nu există diferențe între aerul de țară și cel poluat din oraș
Practic, studiul ne arată că tinerii și vârstnicii sunt mai expuși la o infecție cu coronavirus.
„Studiul ne-a arătat că grupele de vârstnici și cei tineri sunt mai expuși și au fost într-adevăr infectați mai mult decât ceilalți, statistic vorbind. Pe de altă parte, ne-a arătat că infectarea cu SARS-CoV-2 care s-a produs a fost la o incidență egală la ambele sexe”, explică profesorul Olariu.
El spune și că nu există diferențe semnificative ale impactului COVID-19 între mediul urban și rural.
„Ceea ce a fost nou și nu s-a mai făcut în altă parte, noi am comparat și mediul urban cu mediul rural, am constatat că nu există diferențe. Și am dorit să fac acest lucru pentru că se specula ideea că dacă mergem undeva în ceva comună, cu aer mai curat, suntem feriți de virus. Nici vorbă, datele noastre arată foarte clar acest lucru, nimeni nu a mai publicat treaba asta”, afirmă coordonatorul studiului.
Studiul infirmă și teoria că ar exista diferențe privind expunerea la infectare în funcție de grupele sangvine.
„Mai este și chestiunea cu grupele sangvine, au existat câteva studii care sugerau că cei de grupa A ar fi mai predispuși să fie infectați și cei care au grupa 0 sunt aparent protejați. Nouă nu ne-a ieșit așa ceva și nu suntem singurii de pe planetă. În grupul pe care noi l-am studiat nu am avut astfel de rezultate și alți colegi din străinătate spun la fel”, a explicat profesorul timișorean.
Imunitatea de turmă e departe. „Trebuie vaccinare, și rapid”
Spre deosebire de alte țări, România este undeva la mijloc cu seroprevalența – 1,5%. În Germania sau zone din China aceasta e mai mică decât în România, sub 1%. Acest lucru înseamnă, spun specialiștii, că suntem foarte departe de celebra imunizare de turmă.
Oricum, fiind la început de pandemie nu ne așteptam să fie foarte mare. Seroprevalența a fost la procente mai mici decât ne-am fi așteptat, peste tot e la fel. De aceea s-a și concluzionat că până avem imunizare naturală va mai trece nițel timp.
Dr. Tudor Rareș Olariu
Autorii studiului consideră că procesul de vaccinare este singura cale sigură pentru imunizarea populației.
„Iar concluzia noastră este că fără vaccinare nu vom obține imunizare în curând. Trebuie vaccinare, și rapid, pentru că trebuie să obții 70% minimum din populație care să fie imunizată. Dacă mai stăm mult, se mai creează niște mutanți și lucrurile se pot complica. În mod normal nu ar trebui să fie o problemă, dar dacă mai durează foarte mult până să obținem imunizarea în masă, atunci pot să apară oricând surprize”, a conchis Olariu.
La realizarea studiului din Timișoara au lucrat șase specialiști de la Spitalul Clinic Municipal de Urgență, de la Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș din Timișoara și de la Centrul Regional de Transfuzie Sanguină. Coordonatorul, prof. dr. Tudor Rareș Olariu, este șeful laboratorului de analize al Spitalului Municipal.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/2020/5/29/d77d28433cf295e93b5517d4774a1826.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/2021/3/01/2b917da4bbc27f8226ba01442cef75ac.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/2021/3/01/e4ab03379313398ebd59d8536c76fbfb.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/2021/3/01/55482f9f31e345f0b848b7991f0db5c3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/2021/3/01/3c2b1174ea22bdcd6051b951084d686a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/2020/6/08/c6cfd95eb4f3d84168360108d3c07065.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/2021/3/01/ee749be53d7909a7289d242e36307b58.jpg)