Hantavirusul, amenințare majoră în Europa de Sud-Est: „Pericol latent în Balcani. A decimat armata sârbă în 1995”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Hantavirusul Dobrava-Belgrad, descoperit în 1992 în Slovenia și în Serbia, rămâne o amenințare pe Balcani. Boala cauzată de acest virus poate provoca febră severă și insuficiență renală fatală, relatează publicația croată 24sata.
Cuprins:
- Virusul Dobrava-Beograd a fost identificat în 1992. Considerat unul dintre cele mai periculoase hantavirusuri din Europa, continuă să circule în Europa de Sud-Est și poate provoca forme grave de febră hemoragică.
- În 1995, epidemia de hantavirus a lovit trupele armate sârbe, răspândindu-se în condiții precare de război.
„Febra șoarecilor”
Hantavirusul, un pericol latent în Balcani, continuă să fie o amenințare majoră în regiune, avertizează experții.
Virusul, denumit Dobrava-Belgrad, a fost descoperit oficial în 1992, dar primele semne ale bolii, cunoscută popular drept „febra șoarecilor”, au fost raportate încă din 1951.
În articolul „Șoarecele zguduie dealurile”, din 1986, publicația Večernji List scria că „o infestare fără precedent cu rozătoare în dealurile nordice ale Muntenegrului a provocat o epidemie a așa-numitei febre șoarecelui, din cauza căreia 68 de persoane s-au îmbolnăvit și două persoane au murit. În Kosovo, 5 persoane au murit de febra șoarecelui în această vară. În Peć, Dečan și Istok, 25 de pacienți au fost înregistrați cu această boală infecțioasă periculoasă. Febra hemoragică cu sindrom renal a apărut și în Herțegovina, cu 4 persoane infectate care au ajuns la spitalul din Mostar”.
Descoperirea virusului Dobrava-Belgrad
În 1992, cercetătorii din Slovenia și Serbia au identificat în paralel un nou hantavirus, izolat din țesutul pulmonar al șoarecelui pădurii, Apodemus flavicollis.
Descoperirea, realizată în localitatea Dobrava, lângă Žužemberk, și confirmată simultan în Belgrad de o echipă condusă de celebra virologă dr. Ana Gligici, a dus la denumirea oficială a virusului Dobrava-Belgrad (DOBV).
Regiunea balcanică este un fel de „creier” al hantavirusurilor, unde circulă simultan mai multe tulpini, inclusiv virusul Puumala (care provoacă o formă mai ușoară a bolii, numită nefropatie epidemică).
După descoperire, DOBV a fost confirmat în toată Europa de Sud-Est - în Grecia, Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, dar și dincolo de aceasta, până în Rusia, Germania și Slovacia.
Studiul publicat în „The Journal of Infectious Diseases” a oferit o înțelegere mai clară asupra unuia dintre cei mai periculoși agenți patogeni din Europa.
Epidemii în Balcani
Conform profesorului sârb Veselin Skatarici, primele cazuri de febră hemoragică cu sindrom renal (HFRS) în regiune au fost documentate în 1951. De atunci, boala a recidivat periodic.
O epidemie notabilă a avut loc în 1961, pe muntele Fruška Gora, iar alte focare s-au înregistrat la Plitvice, în 1967, și în zonele rurale din Muntenegru, Kosovo și Herțegovina.
În 1994, regiunea devastată de război din fosta Iugoslavie a cunoscut cea mai gravă epidemie, cu mii de cazuri și peste 150 de decese.
Un alt episod dramatic s-a desfășurat în 1995, când numeroși soldați sârbi, aflați în tranșee și condiții insalubre în timpul războiului dintre Croația și Bosnia-Herțegovina, au fost afectați de HFRS. Virusurile Dobrava-Belgrad și Puumala au fost identificate drept cauzele principale ale focarului.
Patru genotipuri, diverse efecte
Cercetările ulterioare au dezvăluit existența a patru genotipuri distincte ale virusului Dobrava-Belgrad, fiecare cu gazda sa specifică și severitatea diferită a bolii provocate:
- Genotipul Dobrava: transmis de șoarecele galben-gât (Apodemus flavicollis), provoacă forme severe de HFRS, cu o rată a mortalității de 10-12%.
- Genotipul Kurkino: asociat cu șoarecele de câmp (Apodemus agrarius), generează forme mai blânde, cu o mortalitate de 0,3-0,9%.
- Genotipul Saaremaa: identificat în Estonia, cauzează infecții subclinice.
- Genotipul Sochi: transportat de șoarecele pontic (Apodemus ponticus), determină o boală moderată, cu o mortalitate de peste 6%.
Virusul rămâne activ lângă noi: Slovenia, Croația, Ucraina
În prezent, virusul rămâne activ în Balcani, în special în zonele cu populații numeroase de rozătoare. În Slovenia, ciclurile epidemice se repetă la fiecare 3-5 ani, ultima izbucnire majoră având loc în 2021, cu 588 de cazuri confirmate, dintre care până la 80% au necesitat spitalizare.
În Croația, zona Gorski Kotar a raportat 40 de cazuri în același an, evidențiind persistența riscului.
Și Ucraina raportează zeci de cazuri de infecție cu hantavirus în fiecare an, un virus care se transmite exclusiv de la rozătoare la oameni.
Nava afectată de focarul de hantavirus, în Tenerife
Duminica trecută, nava de croazieră MV Hondius, afectată de focarul de hantavirus, a ajuns în Tenerife pentru evacuarea și testarea pasagerilor, după ce mai multe persoane de la bord s-au îmbolnăvit, iar trei au murit.
Pasagerii au fost testați de serviciile sanitare pentru a se confirma că rămân asimptomatici. Ulterior, au fost transportați la țărm cu ambarcațiuni de mici dimensiuni.
Pe de altă parte, un spital din Olanda a plasat în carantină 12 membri ai personalului medical după ce sângele și urina unui pacient infectat cu hantavirus au fost manipulate fără respectarea celor mai stricte reguli de protecție. Incidentul are loc în timp ce autoritățile sanitare încearcă să limiteze răspândirea focarului apărut pe MV Hondius.
Prepurgel 15.05.2026, 06:30
Foarte ciudat!Dar cum de face ca i-a afectat numai pe sârbi-care erau„bad boys”in propaganda occidentala-când croații erau doar la un km distanța?!Dar in România?!Ca in perioada aia bântuia meningita așa numita(de catre noul-pe atunci-PRO TV)...„boala mâinilor murdare”?!Poate fiindca se inregistrau numai in„vechiul regat”,dar nu și in Transilvania?!Iar dupa ce ministra sanatații-o femeie careia i-am uitat numele-și-a exprimat nedumerirea, ca cum se face ca in Bulgaria-la doast un km distanța nu erau cazuri...a disparut și din România?!