Cum a ajuns România să dea greș pe tema laserului de la Măgurele

• Laserul de la Măgurele a fost exclus oficial din consorțiul european de cercetare în privința laserelor (ELI-ERIC), din acesta făcând parte Cehia, Ungaria, Italia și Lituania, ca membri fondatori, în vreme ce Germania și Bulgaria au statut de observatori. României nu i s-a permis să devină nici măcar observator, deși a cerut acest lucru.

Ce pierde România

Există mai multe modalități prin care România pierde, conform lui George Epurescu, prim-vicepreședinte al Federației Hermes.

Pierdem pe trei căi, spune acesta:

De imagine – ni s-a închis ușa în nas, științific – nu vom participa la experimente comune, și financiar – pierdem 30 de milioane de euro pe an, cât era contribuția anuală a ELI-ERIC, consorțiul oficial european.

La aceasta se adaugă pierderea de resurse umane, mai spune el.

S-a creat ideea că aici este corupție. La început să vorbea că vor veni cercetători străini, dar nu vrea să vină nimeni unde e instabilitate. Dacă în trei ani nu devenim membri ERIC, vom pune lacătul pe clădire.

George Epurescu, prim-vicepreședinte al Federației Hermes:

Noua țintă: 2023

Sorin Costreie, reprezentantul României în Adunarea Generală a ELI-ERIC și consilier al premierului Cîțu, susține că nu pierdem din punct de vedere financiar nimic până în 2023. 

Recomandări

De ce Tudor Duma zis „Maru”, dealerul de droguri al lui Vlad Pascu, a fost pedepsit cu indulgență de instanța de fond: „A vândut doar canabis, o substanță care nu e greu de procurat”

Însă atât el, cât și Ciprian Teleman, ministrul cercetării, sunt încrezători că vom deveni membri până la finalizarea laserului. Aceasta este programată pentru luna mai 2023, conform lui Teleman.

Laserul de la Măgurele este acum în teste. Acesta a atins acum doi ani cea mai mare putere din lume, de 10 PetaWatt (PW). Aceasta este echivalentul a 10% din energia solară care atinge Pământul în fiecare moment.

De ce partenerii străini nu au mai vrut să colaboreze cu România

Practic, partenerii străini nu au mai vrut să colaboreze cu noi, după ce partea română a avut un conflict timp de mai mulți ani cu companiile și organizațiile din Italia și Franța care trebuiau să ne furnizeze echipamentele, acuză sindicalistul.

Laserul de la Măgurele, unul dintre cele mai puternice din lume, face parte dintr-un proiect mai amplu, inițiat de Gérard Mourou, un pionier francez în domeniul laserelor, laureat al premiului Nobel în anul 2018.

Recomandări

Fabrică de pașapoarte românești falsificate, descoperită la Kiev. Cât costa documentul fictiv

Numit Extreme Light Infrastructure (ELI), proiectul european includea o parte în România, una în Cehia, lângă Praga, și alta în Szeged, în Ungaria. 

Proiectul a demarat la nivel european în 2006 și a intrat în linie dreaptă din 2009. Construcția propriu-zisă de la Măgurele a început în 2013.

Din partea României participă Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH), de la Măgurele, lângă București.

Grupul austriac Strabag a realizat clădirea, francezii de la Thales au livrat laserul, iar consorțiul european EuroGammaS trebuia să livreze sursa gamma. 

Rezilierea contractului cu EuroGammaS

Licitația pentru sursa gamma a fost realizată în 2014, iar contractul a fost de 66 de milioane de euro.

Consorțiul EuroGammaS este compus din:

• Institutul Național de Fizică Nucleară – Italia
• Universitatea La Sapienza din Roma
• Centrul Național de Cercetare Științifică (CNRS) – Franța
• Alstom – Franța
• ACP Systems – Franța
• COMEB – Italia
• ScandiNova Systems – Suedia.

Problemele au început în 2018, când Nicolae Zamfir, directorul general al IFIN, a reziliat contractul cu EuroGammaS.

Recomandări

De ce au votat tinerii un extremist. Diana Filimon, cofondatoare Gen, știri: „Călin Georgescu e un epigon, nimic altceva. Copiază modele care au funcționat. Este doar accidental un lider”

George Epurescu consideră că fostul directorul general al IFIN, Nicolae Zamfir, este principalul responsabil pentru neincluderea României în proiectul european.

Fizicianul Nicolae Zamfir a condus institutul din 2004 până în 2020.

Probleme cu clădirea

„EuroGammaS trebuia să livreze sursa gamma, dar când au venit să o instaleze au identificat probleme cu clădirea. Aceasta fusese proiectată pentru o altă sursă, practic nu încăpea sursa în clădire. EuroGammaS s-a oferit să modifice ei clădirea, pe cheltuiala lor. Zamfir s-a opus. Au zis apoi că o să facă o sursă care să încapă în clădire, dar cu aceleași specificații. Din cauza problemelor de miniaturizare au avut apoi întârzieri de 6 luni. Atunci Zamfir a început să le aplice penalități”, explică Epurescu.

Partea română a argumentat atunci că specificațiile și condițiile sunt cele inițiale, iar consorțiul nu a livrat la timp și la parametri agreați.

„S-a comportat ca pe moșie”

Epurescu spune că Zamfir voia dizolvarea contractului, dar EuroGammaS livrase deja componente de 30 de milioane de euro. Principalul conflict a fost cu partea italiană, explică acesta.

„Să ne lămurim, consorțiul EuroGammaS nu este neica nimeni, în componența sa se află Institutul Italian de Fizică Nucleară, care a construit acceleratorul de la Geneva. Tot din EuroGammaS face parte CNRS, care este echivalentul Ministerului Cercetării din Franța. Dar în cazul nostru principala problemă a fost cu italienii. Zamfir i-a umilit”, acuză Epurescu.

„Franța chiar a instituit un embargo oficial, iar cercetătorii de la CNRS nu au voie să lucreze cu IFIN”, mai spune acesta.

„Directorul Nicolae Zamfir s-a comportat ca un vătaf, a făcut procese cu EuroGammaS. A avut conflicte cu cercetătorii. S-a comportat ca pe moșie”, concluzionează Epurescu.

Se cere demiterea secretarului de stat Dragoș Ciuparu

Liderul sindical din cercetare acuză totodată PSD și PNL, partide care l-au sprijinit pe Zamfir, și cere demiterea secretarului de stat de la Ministerul Cercetării Dragoș Ciuparu.

În anul 2018, momentul rezilierii contractului cu EuroGammaS, la guvernare se aflau PSD și ALDE.

În februarie 2020, Ministerul Educației și Cercetării i-a prelungit mandatul lui Zamfir printr-un ordin ținut la secret.

Sindicaliștii îl acuză pe secretarul de stat Dragoș Ciuparu pentru acest lucru și spun că prelungirea nu avea bază legală. Acum cer demiterea sa de către premierul Florin Cîțu.

Denunț la DNA

Scandalul intern dintre Zamfir și cercetători a avut propria contribuție la excluderea României, mai spune prim-vicepreședintele Hermes.

Federația Hermes a făcut un denunț la DNA pentru prelungirea mandatului lui Zamfir. Acest denunț a ajuns și la Comisia Europeană și la ELI-DC (ONG-ul înființat în 2011 pentru formarea consorțiului oficial european – n.r.). Dacă Zamfir semna ceva putea fi atacat actul ca fiind nul, europenii l-au identificat pe Zamfir drept un risc”, continuă acesta.

Statul român l-a scăpat din mână pe Zamfir, dar știa toată lumea ce face. Atât Ministerul Cercetării, cât și Președinția au fost informate.

George Epurescu, prim-vicepreședinte al Federației Hermes:

Zamfir a fost demis de fostul ministru Monica Anisie, în luna august a anului trecut.

Întârzieri la Ministerul Cercetării

Din august până acum nu au fost realizate progrese. Au fost alegerile parlamentare din decembrie 2020, explică Sorin Costreie, reprezentantul României în Adunarea Generală a ELI-ERIC.

Iar pe lângă alegeri, acesta acuză și Ministerul Cercetării, care a cerut „în ceasul al 12-lea” aderarea României la consorțiul european.

Sorin Costreie: „S-a lăsat cu uși trântite”

Într-un interviu pentru EduPedu.ro, Costreie spune că memorandumul care stabilea că România poate cere să fie membru ELI-ERIC „a reușit să treacă exact în ziua în care s-au întrunit reprezentanții statelor și au analizat această cerere, deci a fost chiar în ceasul al 12-lea”.

Și Costreie amintește de situația din 2018 și de scandalul cu EuroGammaS.

Acesta spune că acum „e foarte greu de restabilit această relație de încredere ruptă în 2018, când s-a lăsat cu uși trântite”.

Nicolae Zamfir nu a răspuns solicitării Libertatea de a comenta acuzațiile. 

Eli-laser.eu, site-ul oficial al proiectului european, notează că se așteaptă ca laboratorul de lângă București să se alăture noii organizații.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro