Laserul de la Măgurele, exclus din cel mai mare proiect de cercetare din UE. Care e motivul
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ciprian Teleman, ministrul cercetării, a explicat, pe Facebook, că decizia a fost luată în februarie, din cauza „neîncrederii care a apărut între parteneri”.
România nu a fost inclusă în cel mai mare proiect de cercetare din Uniunea Europeană, ELI-ERIC (Extreme Light Infrastructure - European Research Infrastructure Consortium), potrivit anunțului postat pe portalul Eli Laser. În aceste condiții, laserul de la Măgurele este exclus din noul consorțiu european în care au intrat Cehia și Ungaria.
„Comisia Europeană a luat mult-așteptata decizie: infrastructura ELI este formată din cele mai mari centre de cercetare din domeniul laserelor din lume. Țările gazdă, Cehia și Ungaria, au aplicat în mai 2020. Decizia de a aproba aplicația vine după ani de negocieri” se arată în comunicat.
Potrivit Digi24, decizia vine după ce, anul trecut, partenerii din Ungaria și Cehia au cerut formarea acestui consorțiu fără laserul de la Măgurele și sistemul de fascicul gama, cel mai mare si mai important pilon din cadrul întregului proiect.
Cunoscut sub numele de „Laserul de la Măgurele”, proiectul românesc este constituit din două mari infrastructuri: două brațe laser și o sursă de raze gama. Doar această sursă valorează în jur de 66 de milioane de euro.
ERIC (European Research Infrastructure Consortium) este o entitate legală unică, formată pe baza legislației europene din domeniul infrastructurii de cercetare și este o organizație internațională ai cărei membri sunt țări care contribuie științific și financiar în cadrul consorțiului. Italia și Lituania sunt membri fondatori, lor alăturându-li-se Cehia și Ungaria, în timp ce Germania și Bulgaria vor fi membri observatori.
Noul format ELI-ERIC are sarcina de a permite oamenilor de știință să acceseze laserele de ultimă generație. Accesul este deschis pentru oamenii de știință de oriunde, pe baza propunerilor evaluate de un grup independent. A fi membru înseamnă că oamenii de știință ai unei țări pot contribui la îmbunătățirea strategiei, pot participa la cercetări bazate pe misiuni și pot oferi acces studenților absolvenți și celor din domeniul cercetării.
Într-o postare pe Facebook, Ciprian Teleman, ministrul cercetării, spune că decizia de a nu include România în acest proiect a fost luată în februarie.
„Prin decizia luată în februarie 2021 în Comitetul ELI-ERIC, România nu a fost inclusă în consorțiu cu statut de membru fondator observator, în ciuda eforturilor diplomatice făcute anterior acestei reuniuni. Neîncrederea apărută între parteneri, în etapele finale ale proiectului, nu a putut fi recuperată în două luni, deși România a lucrat intens, mai bine de zece ani, la realizarea acestei infrastructuri”, a transmis ministrul.
Acesta dă asigurări că până în 2023, conform planificării, va continua implementarea componentelor care alcătuiesc infrastructura, pentru ca ea să poată fi folosită pentru proiecte importante de cercetare și dezvoltare.
„Există o a treia facilitate ELI în construcție în România, lângă București. Laboratorul ELI-NP, pionier în noul domeniu al fotonicii nucleare, are și el sute de oameni de știință și studenți absolvenți angajați în proiect. Se așteaptă să se alăture celorlalte două laboratoare ELI în noua organizație internațională”, se arată în comunicatul ELI, fără a se preciza însă și o dată certă.
Opțiunea principală este ca ELI NP să devină membru al consorțiului, în același timp, infrastructura trebuie să devină accesibilă comunității științifice din întreaga lume.Ciprian Teleman:
Foto: eli-np.ro
