Venit în urmă cu patru ani în România pentru o viață mai bună, Serge, un tânăr camerunez, a descoperit rapid ceva în neregulă pe aici: „Nu se prea plătesc salariile la timp”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Serge Yvan Ekollo, 23 de ani, a povestit într-un interviu acordat Libertatea ce crede despre români după un periplu prin diverse orașe de aici și cum și-a impresionat tatăl cu o sticlă de țuică
Cuprins:
Serge Yvan Ekollo Malolo, 23 de ani, a prins bine de tot în România. Este de aproape patru ani aici, a trecut prin diverse orașe, mijlocașul ofensiv fiind încercat pe la mai multe echipe. A început la Astra Giurgiu, a trecut la Dunărea Călărași, Petrolul Ploiești, Gloria Buzău, iar acum este la Unirea Slobozia.
Are planuri mari, speră ca din 2023 să îmbrace tricoul unei formații de Liga 1, să câștige trofee și bani. Vrea să-și facă un rost aici ca să aibă un viitor mai liniștit. Apreciază prețurile din România, conform spuselor sale, considerând că aici a găsit o țară mai ieftină decât altele pe care le-a vizitat în Europa. Și-i place aici, și-a făcut și o prietenă, care l-a învățat limba română.
Libertatea: Serge, ce-ți place cel mai mult la români?
Serge Yvan Ekollo Malolo: Mie mi-a plăcut foarte mult România. Eu sunt camerunez, dar nu mi se pare că sunt diferențe mari față de țara mea, mă refer la oameni. Nimeni nu mă privește strâmb aici, cel puțin nu mi s-a părut. Oamenii sunt OK, de aceea am rămas 4 ani. Oamenii sunt buni, nu sunt rasiști, nu am avut nicio problemă. Dacă, Doamne ajută!, pot să-mi fac o viață aici, liniștită, mi-ar plăcea să stau mulți ani.
- Ai vreo prietenă aici?
- Iubită nu, momentan. Nu cred că sunt pregătit pentru o relație. Dar am prietenă româncă, vorbim permanent.
E bucureșteancă?
(se codește și râde) Vorbim…
„Salariile nu se plătesc la timp aici”
- Ce știai despre România înainte să ajungi aici?
- Nimic.
- Nici de bine, nici de rău?
- Deloc, deloc. Tatăl meu mi-a zis ceva de România, fiindcă naționala țării voastre a jucat cu Camerunul la Campionatul Mondial din Italia, în 1990, când v-am învins, când a marcat legendarul Roger Milla. Doar așa știam de România, și eu, și tata, în rest nimic.
- Ce ai descoperit aici?
- O viață frumoasă. Da, sincer, îmi place. OK, există câteva probleme, cu salariile la echipă, dar, într-un sfârșit, se plătește. Adică nu se plătesc banii la timp. Am prins câteva cluburi bune, câteva nașpa. Am fost la Călărași, n-au plătit la timp, după, au venit banii. Și la Buzău era dificil. La Petrolul Ploiești am prins bine. La Slobozia am auzit că sunt banii la timp, sper că așa va fi. E foarte important pentru un jucător, ca pentru orice, să fie liniștit la cap, să se concentreze doar pe serviciu.
”Ce viață ieftină e aici!”
- Ce-ți place cel mai mult la români?
- Ce-mi place? Mai bine ce nu-mi place, restul îmi place… Nu-mi place că românii sunt curioși.
- Adică?
- Îmi place și nu-mi place că sunt curioși. Am fost în Cipru, în Azerbaidjan, am colindat diverse țări, dar românii sunt cei mai curioși oameni. Dar România e o țară calmă, îmi place, îmi place mult.
- Și ce nu-ți mai place?
- Nu pot să zic că sunt niște chestii care nu-mi plac, m-ar bate Dumnezeu. Aici, e viața foarte ieftină! Îmi place. Deși lumea nu câștigă foarte mulți bani. De exemplu, în Cipru, viața e scumpă.
”Prietena îmi face mămăligă cu brânză și cu smântână”
- Te vezi trăind aici mult și bine, să-ți întemeiezi o familie?
- Da. Despre familie mă mai gândesc, dar da, aș vrea.
- În cât timp ai învățat română?
- Într-un an. În ultimul an, de fapt. Sunt de mai bine de trei ani aici, aproape patru, în primii doi nu știam nimic. Am învățat cu prietena mea., m-a ajutat bine. A fost o profesoară bună. Când am ajuns în România nu știam absolut deloc nici engleza. Am învățat cu ea și română, și engleză. În Camerun știm doar franceză.
- Ce-ți place să-ți gătească?
- Mie? Mâncare tradițională românească. Mămăligă cu smântănă și brânză. Mâncarea voastră e cam grasă. Mă mai bag și la sarmale, și la carne de porc, la mici. Șorici? Nu! Ciorbe, da. Și-mi place carnea de oaie.
- Câți mici mănânci?
- Unul! Îmi place mai mult carnea de oaie.
De ce nu merge în cluburile din București
- Unde te vezi peste cinci ani?
- Sunt un fotbalist foarte ambițios. Cred că pot mult mai mult de Liga 2, o să dau totul în acest an ca să cresc, apoi să continuu în Liga 1, apoi în străinătate sau la un contract foarte bun în România, pentru a avea viață liniștită și după fotbal.
- Te gândești și la cetățenia română în viitor?
- Da, e o idee. Dar am înțeles că trebuie să stai 10 ani aici, așa am înțeles. O să văd.
- Unde-ți place în România?
- Îmi place Bucureștiul, ai ce să faci aici. Mă duc cu prietenii la relaxare, la piscină, chestii de oameni tineri.
-Îți plac cluburile din Capitală?
- Nu, nu prea. Dacă vreau să mă distrez, mă duc acasă cu amicii. Mai beau un pahar de vin acasă. Așa, dacă ies în oraș, fiind fotbalist, mai vorbește lumea. De ce să dau motive? Nu e bine pentru imaginea mea.
”I-am dus țuică tatei”
- Un pahar de vin… Țuică ai încercat vreodată?
- Să știi că am auzit, de încercat eu nu am făcut-o. Dar am fost acasă la tata cu țuică. I-am dat lui.
- I-a plăcut?
- Foarte mult. A zis să-i mai aduc. Și noi avem băuturi tari. Dar i-a plăcut mult, mi-a zis să-i mai aduc când mai vin data viitoare.
