De Sorin Golea,

Deci: muncă până la moarte? Se pare că da. În anul 2012, Robert Benmosche, directorul general al colosului american AIG, anunța și el că: „Vârstele de pensionare vor trebui să urce spre 70, 80 de ani. Astfel, pensiile şi serviciile medicale se vor încadra în buget. Lumea va munci mai mult, ridicând povara de pe tineret”. Bancherul nu prea a fost băgat în seamă la vremea respectivă.

Teoretic, până în 2060, numărul de pensionari este aşteptat să-l depăşească pe cel al angajaţilor într-o proporţie de 109%. În condiţiile unei progresii alarmante a numărului de pensionari faţă de cel al persoanelor active, nici România, nici Occidentul în general, nu par capabile să adop­te singurul pachet de măsuri care poate salva situaţia: încurajarea unei politici de creştere a natalităţii. Dimpotrivă, so­luţiile sunt căutate în prelungirea vieţii active până în pragul morţii.

Vom trăi 3,8 ani în calitate de pensionari

În acest moment, speranța teoretică de viață în România este în medie de 75 de ani, în varianta INS și de 81 de ani în varianta Ministerului Muncii (cel care hotărăște când ieșim la pensie). În 1960 speranța de viață în România era de 65 de ani. Conform regulei de trei simplă, putem afla că în 10 ani speranța de viață va mai crește cu 2,8 ani, adică vom trăi până la 83,8 ani.

Dacă toate vor merge conform pregătirilor care se fac, românii își vor putea spune pensionari doar timp de 3,8 ani, după care…

”În prima fază, peste cîțiva ani, se va crește vârsta de pensionare la 70 de ani, barbați și femei, iar după încă un interval, se va ajunge la 80 de ani”, a explicat Andreea Buzec.