Viața online a adolescenților, explicată de un psiholog: „Te privești în oglindă și spui: «Merit 15 like-uri pentru cum arăt astăzi»”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În pandemie a crescut până la 16% numărul adolescenților cu gânduri suicidare, arată o analiză a depreHUB, proiectul Asociației Happy Minds, care oferă servicii de sănătate mintală. Faptul că viața lor s-a mutat în online a agravat situația. Psihologa Alexandra Marin explică, într-un interviu pentru Școala9, cum îi pot ajuta pe aceștia părinții și profesorii.
Cuprins:
Psihologa Alexandra Marin face terapie de trei ani cu copii și adolescenți. Are 26 de ani și crede că vârsta o ajută să înțeleagă cu ușurință universul lor, inclusiv aplicațiile și rețelele de socializare unde își petrec frecvent timpul.
Cei sub 18 ani au din ce în ce mai mare nevoie de ajutor specializat, potrivit depreHUB, proiect de sănătate mintală al Asociației Happy Minds, unde Alexandra lucrează ca psiholog clinician. Au înființat și o linie telefonică gratuită pentru copii și adolescenți numită Teen Line, la care aceștia pot suna oricând fără acordul părinților: 0374 461461.
În 2021, dintre cei 1000 de minori care au apelat linia telefonică, 58% aveau anxietate, 22% depresie. Îngrijorător este că 16% se gândeau să-și ia viața, mult peste numărul cazurilor de dinainte de pandemie, când doar 2% dintre tinerii care au vorbit cu psihologii depreHUB se gândiseră la sinucidere.
A redactat și o broșură cu informații și exerciții pentru profesori, care poate fi utilă părinților care vor să afle mai multe despre trăirile copiilor lor. Acolo găsesc răspunsuri la întrebări de tipul: ce sunt emoțiile și cum le putem gestiona într-un mod sănătos? De ce sunt adolescenții nesiguri?
Sănătatea psihică a minorilor a fost motiv de îngrijorare în toată lumea încă de la debutul pandemiei. În Statele Unite, în 2020, mai mulți copii și adolescenți au avut ideații suicidare și tentative de suicid față de 2019.
- În cabinetul tău au ajuns mai mulți adolescenți cu anxietate și depresie în ultimii doi ani, în comparație cu 2019?
- În special la adolescenți, dar și la copii mai mici a crescut numărul de cazuri; tot mai mulți părinți au apelat la terapie pentru copiii lor, de multe ori au apelat chiar adolescenții. Dar cei care sunt minori au nevoie de acordul părinților pentru terapie. Părinții au remarcat că nu mai ieșeau din camera lor, că nu mai voiau să comunice și s-au îngrijorat. E important să lucrăm și cu ei în terapie, de aceea, invit și părinții la măcar o ședință pentru a discuta dacă într-adevăr există anumite aspecte îngrijorătoare.
- Cum s-au simțit în ultimul timp adolescenții cu care lucrai și înainte de pandemie?
- La cei cu care am lucrat și înainte de pandemie s-au amplificat anumite simptome tocmai pentru că relațiile sociale pe perioada pandemiei au dispărut în mediul real și au continuat doar cele din mediul virtual. Adolescenții au început să petreacă tot mai mult timp în camerele lor, unde își desfășurau toate activitățile, inclusiv școala. Nu știu să-și comunice nevoile, spun că nu au nimic și că se simt triști și plictisiți, iar părinții au tot felul de așteptări, de exemplu, să existe o bună comunicare între ei și copii.
„Tot ce se discută în terapie e confidențial”
- Ce e important să știe copiii și adolescenții despre confidențialitatea în terapie?
- Adolescenții minori se gândesc că, dacă vin aici cu un contract semnat de părinte, acesta va avea acces la toate discuțiile noastre. Nu este adevărat. Tot ce se discută în terapie e confidențial, indiferent de vârsta clientului. Totuși, dacă discuția din cabinet ne dă de înțeles că acel comportament este periculos pentru copil, adolescent (n. r. – comportament suicidar) sau pentru cei din jur, am obligația să comunic acest lucru. Mai există și linia de suport Teen Line, gratuită, iar adolescenții pot apela fără să fie nevoie ca un adult să semneze pentru asta. Pot discuta 30 de minute cu un psiholog și primi suport în situații de criză.
- Pacienții tăi au tulburări anxioase sau mai degrabă depresive?
- În perioada aceasta, sunt mai multe cazuri de anxietate decât de depresie. Nu sunt întotdeauna de anxietate generalizată, sunt și unele care își găsesc mai repede rezolvarea. Anxietatea generalizată e atunci când ajungem să nu mai facem nimic pe plan social, profesional, familial din cauza îngrijorării noastre, care nu are un obiect real.
Îi îngrijora că nu mai aveau nimic de făcut în afară de școală. În plus, părinții lucrau de acasă și stăteau tot timpul cu ochii pe ei, aveau din ce în ce mai multe restricții: program de stat la calculator, de stat pe telefon, și s-au simțit încolțiți. Își făceau griji că s-ar putea îmbolnăvi cei mai în vârstă din familiile lor, se gândeau la bunici – mulți nu i-au mai vizitat o perioadă.
Majoritatea discuțiilor, despre experiențele din mediul online
- În broșura „Show me emotion” ai menționat că online ei primesc multe reacții pozitive și negative foarte repede. Care este impactul acestor reacții venite din partea prietenilor sau cunoscuților pe rețelele de socializare?
- Ei tind să creadă că tot ce se întâmplă în mediul online este adevărat, îi afectează fiecare părere, fie pozitivă sau negativă. Te privești în oglindă și spui: Așa sunt eu, merit 15 like-uri pentru cum arăt astăzi. Pentru adolescenți este mai complicat, pentru că ei gândesc mai emoțional față de adulți, se întristează sau se bucură imediat.
- Vorbiți frecvent despre cum se simt când comunică pe rețelele de socializare?
- Îmi povestesc cum se simt, majoritatea discuțiilor din terapie se referă la ce se întâmplă în mediul online; cum ar trebui să reacționeze, cum să răspundă unui comentariu. Au avut loc și certuri cu prietenii, chiar mai frecvente decât înainte de pandemie, pentru că și-au trimis întrebări de tipul: De ce nu vorbești cu mine? Cu cine stai conectat?
De ce e important în anumite cazuri consultul psihiatric
- A crescut procentul adolescenților cu ideații suicidare care au apelat Teen Line, din proiectul depreHub. Le este greu să se descurce cu aceste gânduri?
- Le este dificil pentru că nu înțeleg cum au apărut în mintea lor, de ce uneori, seara, înainte să adoarmă, se gândesc la tot felul de lucruri negative, gânduri automate care pornesc din niște nevoi. Noi lucrăm pe aceste nevoi, iar aceste gânduri automate se liniștesc.
- Ai făcut și recomandări pentru consult psihiatric?
- Am făcut în cazurile de depresie severă și de anxietate generalizată, pentru că atunci este bine să apelăm și la părerea unui psihiatru care ne poate spune dacă medicația ar putea ajuta la procesul terapeutic. Sunt cazuri în care doar intervenția terapeutică nu ar putea da rezultate, dacă nu ieșim din starea de depresie acută prin medicație.
- Cum au primit părinții lor acea recomandare?
- Este foarte important cum le comunicăm părinților acest aspect; am avut grijă să le explic că o consultație la psihiatru și chiar o medicație, când este cazul, vor ajuta la procesul terapeutic și la rezolvarea disconfortului pe care îl resimte adolescentul lor. Uneori e nevoie de un tratament medicamentos, tocmai ca adolescentul să poată să fie deschis în procesul terapeutic. Mi-au ascultat sfatul, nu au refuzat.
Continuarea, pe Școala9.
