9 ianuarie 2024, Moscova. Regizoarea Evghenia Bercovici şi dramaturga Svetlana Petriciuk ajung în faţa judecătorului unui tribunal din capitala Rusiei. Cele două artiste se află în arest preventiv din luna mai a anului trecut, când au fost acuzate de „justificarea terorismului” pentru piesa „Finist, şoimul cel viteaz”, scrisă de Petriciuk şi pusă în scenă de Bercovici, potrivit jurnaliştilor de la Meduza.
Drama avusese premiera în capitala rusă în 2021 şi spune povestea unor femei care au corespondat online cu luptători ISIS, s-au îndrăgostit de aceștia și au plecat în Siria, unde au devenit soțiile lor. Când s-au întors în Rusia, au fost încarcerate.
Deşi e o operă de ficţiune, „Finist, şoimul cel vizeaz” se bazează pe o serie de povești reale ale unor femei. Piesa a fost văzută drept una dintre cele mai influente declaraţii feministe din teatrul rusesc, iar în 2022 a câștigat chiar două premii Golden Mask – cel mai important premiu de teatru din țară, arată publicaţia americană Truthdig.
Arestate pentru o piesă de teatru
Numai că autorităţile din Rusia n-au văzut cu aceiaşi ochi semnificaţia piesei de teatru. La 5 mai 2023, cele două artiste au fost reținute sub acuzația de „justificare a terorismului”. Arestarea lor a fost o premieră pentru cultura rusească: era prima dată când autorităţile formulau acuzaţii penale pentru o producţie teatrală în Rusia post-sovietică.
Forţele de ordine din Moscova au susţinut atunci că piesa conţine propagandă teroristă, care se pedepsește cu până la șapte ani de închisoare. Denunţul a venit de la ultraconservatoarea Mişcare de Eliberare Naţională din Rusia, care a susţinut că textul glorifică Statul Islamic, arată jurnaliştii de la Meduza. Textul poate fi citit aici, în limba engleză.
La începutul acestui an, Evghenia Bercovici şi Svetlana Petriciuk au ajuns din nou în faţa judecătoarei Larisa Semenova de la tribunalul unui district din centrul Moscovei, unde s-a judecat o cerere de prelungire a arestului, arată jurnaliştii Mediazona, prezenţi în sală. Concluziile au fost înaintate de Svetlana Molcianova, expertă a serviciului de securitate rus FSB.
„Știți care sunt concluziile? Că ideologia islamică este egală cu terorismul. Iar faptul că purtarea vălului pe cap și oficierea unei căsătorii musulmane confirmă că s-a comis terorism. Dacă vă uitați la asta, atunci avem jumătate din țară de teroriști care profesează islamul”, a argumentat avocata Evgheniei Bercovici în instanţă.
Regizoarea a ales însă să se adreseze judecătoarei în versuri. „Dar eu încă mai cred că nu eşti precum ceilalţi,/ Că judecata şi sinceritatea ta vor fi puse la încercare./ Şi, din moment ce acest test a apărut cumva,/ Înseamnă că încă mai putem aştepta surprize” e una dintre ultimele strofe ale poemului, reprodusă de jurnaliştii Meduza. Pledoaria în versuri n-a sensibilizat-o însă pe judecătoare, care a prelungit arestul celor două artiste până la 10 martie 2024.
În zilele care au urmat, mai mulţi actori şi artişti muzicali ruşi au înregistrat o versiune audio ilustrată a poemului din sala de judecată. Clipul poate fi urmărit la finalul acestui articol. O parte din versuri, în traducerea redacţiei, sunt următoarele:
Onorată instanță!
Trebuie să declar:
Acesta este într-adevăr cazul.
Nu e nimic de luat în seamă aici. (…)
Totul se repetă, din nou, din nou, din nou,
Mă întreb ce să fac, ce să scriu,
Cum să lupt, de unde să încep.
Să scriu un discurs, să-l cânt în Buryat (limbă a etnicilor mongoli din Siberia, n.r.), atunci?
Să vând reclame în el ca un om de afaceri?
De fiecare dată ne aduc aici, pe Sveta și pe mine,
Sperăm. Dar nu ne iese așa cum vrem noi.
Suntem cetățeni, așteptăm ora judecății,
Dar de fiecare dată e doar Ziua Cârtiței. (…)
Nu voi fugi de acasă, legată de brățară,
În această dramă, eu rămân până la runda finală.
Şi, dacă e să continui o viaţă de nelegiuiri,
Asta e imposibil, pentru că niciodată
Pentru că oricum n-am început-o niciodată!
Mă aflu în Rusia, în plasa unei anchete,
Nu am unde să scap, nu am nimic de câștigat.
Încă mai am doi copii bolnavi, nu uitați,
A căror copilărie este furată, încă o dată.
Poate că este timpul să punem capăt disprețului public?
Nu mai suntem în anii ’80, am progresat de atunci.
Distincția dintre o anchetă și o încăierare
Este de a dovedi, nu de a pedepsi, încă o dată! (…)
Dar eu încă mai cred că nu eşti precum ceilalţi,
Că judecata şi sinceritatea ta vor fi puse la încercare.
Şi, din moment ce acest test a apărut cumva,
Înseamnă că încă mai putem aştepta surprize. (…)
Te rog, amintește-ți de miracole, de suma legii,
Sunt aproape sinonime. Mulțumesc, am terminat.
Foto: captură youtube
Alex.59 • 27.01.2024, 10:41
"Pumnul în gură" e practica obișnuită a regimurilor dictatoriale, nu-i nimic nou sub soare..! 🙄