Inculpații din dosarul violului de la Școala de Vară AUR 2023 vor s-o oblige pe victimă să spună de unde a avut bani de avocați: „Vin pe circuit politic!”

ADN-urile inculpaților, pe hainele victimei

Procesul în care sunt judecați Alexandru Mihai Ene, Georgian Negară și Valentin Ghinea se află în faza de cameră preliminară pe rolul Judecătoriei Mangalia, următorul termen fiind fixat pe data de 5 august 2026.

ADN-urile celor trei inculpați au fost identificate de medicii legiști pe articolele vestimentare pe care victima de 17 ani le purta în perioada 14-15 septembrie 2023 la Școala de Vară AUR, care a avut loc la un hotel din stațiunea Neptun-Olimp.

Cu toate astea, cei trei apărători ai inculpatului Alexandru Mihai Ene au susținut că victima a schimbat până acum prea mulți avocați în raport cu „situația ei financiară”, sugerând că dosarul este o răzbunare politică a unei foste senatoare AUR.

• „Interesată de soluționarea acestui caz a fost o doamnă senator AUR, dată afară din partid, cea care a și mediatizat, fost reporter la Antena 1”, au susținut apărătorii inculpaților. 

Ei au susținut că o altă senatoare care a plecat din AUR, avocată, s-ar fi ocupat de strămutarea dosarului de la un parchet la altul în perioada anchetei.

Avocații lui Ene au încercat s-o convingă pe judecătoare s-o citeze pe victimă în instanță pentru a preciza dacă și în ce condiții „și-a dat acordul” să fie reprezentată în procesul de viol de către apărătorii ei.

Instanța se va pronunța pe data de 23 iulie 2026 cu privire la citarea victimei și depunerea tuturor contractelor de asistență juridică semnate de aceasta în faza anchetei și a procedurii de cameră preliminară.

Avocat: Apărarea victimei, finanțată din „ură și vrăjmășie”

Libertatea a consultat Încheierea de ședință din data de 1 iulie 2026 pentru a vedea cum au justificat avocații inculpaților chemarea victimei în fața instanței.

Unul dintre apărătorii lui Alexandru Mihai Ene a arătat că „două senatoare” excluse din AUR s-ar fi ocupat de găsirea și finanțarea avocaților părții vătămate, făcând acest lucru din sentimente de „ură și vrăjmășie” față de George Simion.

• „Apărătorul ales al inculpatului (Ene Mihai Alexandru – n.r.), avocat (…), apreciază că se impun două aspecte:
• Unul, să se depună la dosar toate contractele de asistență juridică încheiate de persoana vătămată de la momentul începerii cercetărilor, urmăririi penale și trimiterii în judecată, inclusiv în faza de primă instanță pe cameră preliminară.
• Totodată apreciază că se impune citarea părții vătămate cu obligativitatea de a se prezenta în fața instanței pentru a preciza condițiile încheierii acestui contract întrucât, astfel cum a arătat anterior, are suspiciuni cu privire la consimțământul persoanei vătămate la momentul încheierii contractului de asistență juridică în sensul că poate aceasta a fost determinată de o terță persoană să încheie un contract de asistență juridică cu un anumit avocat.
• (Este vorba de o – n.r.) terță persoană care, așa cum a arătat, fost senator avocat, care a luat la modul personal soluționarea acestei cauze, ar fi avut interese personale, nu spune materiale, ci mai mult politice, generate de faptul că, așa cum rezultă din spațiul public, între senatoarea care s-a ocupat de angajarea avocaților persoanei vătămate și președintele partidului AUR au existat anumite discuții  care au dus în cele din urmă la excluderea sa din partid, fapt care i-a generat acesteia niște sentimente de ură și vrăjmășie şi care au determinat eventual răzbunarea acesteia.
• Dacă stăm și analizăm și coroborăm faptul că, ulterior, dosarul a fost trimis la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, în urma demersurilor făcute tot la nivel politic – inclusiv de o altă senatoare la momentul respectiv și aceasta plecată din AUR – rezultă că, practic, generarea acestui conflict și coordonarea lui, dat fiind faptul și că avem inițial o ordonanță de renunțare, scoatere de sub urmărire penală față de inculpatul (Ene Mihai Alexandru – n.r.) care, ulterior, a fost infirmată de către procurorul general, apreciază că există suspiciuni rezonabile cu privire la acest aspect.
• Dacă contractul de asistență juridică al persoanei vătămate care nu s-a prezentat nici în faza de cercetare și urmărire penală decât atunci când a dorit, după cum rezultă din dosar, inclusiv la expertiza privind profilul său psihologic, s-a prezentat după doi ani, adică tot când a dorit dumneaei și care nu se prezintă nici acum, este foarte important să constatăm modalitatea legală și contextul în care aceasta a încheiat contractul de asistență juridică, chiar și cine a plătit onorariul pentru acest contract de asistență juridică.
• Dacă se constată că onorariul a fost achitat de doamna senator, se constată că venim într-un circuit politic şi că există un interes la mijloc pentru că este primul caz care, din păcate, reflectă interesul politic al unei persoane excluse din partid, așa cum rezultă din informațiile publice.
• Nu spune că nu e bine să facem acte de caritate și să ajutăm persoanele aflate în nevoie, dar atunci când o facem dezinteresat, nu atunci când urmărim un interes, când dorim să facem represiuni și când dorim să facem presiuni .
• Solicită judecătorului de cameră preliminară să constate că inclusiv motivul strămutării dosarului a cărui nelegalitate ca și competență teritorială a contestat-o prin cererile și excepțiile formulate ridică serioase semne de întrebare, în contextul în care dosarul a fost strămutat foarte ușor la Curtea de Apel București, deși trebuia să fie strămutat la Curtea de Apel Constanța raportat de dispozițiile procedurale în materia competenței teritoriale”, se arată în documentul citat.

Reprezentantul victimei: Inculpații se dau prigoniți politic

Apărătorul ales al persoanei vătămate a arătat în fața instanței că este inoportun ca victima să fie chemată să dea explicații în legătură cu contractele de asistență juridică, iar sursa de finanțare a acestora nu are relevanță față de obiectul cauzei:

• „În ceea ce priveşte persoana vătămată, nu crede că i-ar fi benefic să fie prezentă chiar şi la distanţă de câţiva ani alături de cei care au batjocorit-o.
• Astfel cum reiese și din  rechizitoriu, este încă traumatizată și nu crede că i-ar fi la îndemână să stea în apropierea acestora.
• De asemenea, (victima – n.r.) are dreptul la apărare, așa cum inculpații au dreptul la apărători, la 2, la 3, la 9 care nici nu s-au prezentat la termenul trecut, din doi apărători nu s-a prezentat niciunul, amândouă colegele îmbolnăvindu-se (motivat, e adevărat, dar s-au îmbolnăvit amândouă), așa și partea vătămată poate să-și angajeze câți apărători dorește, poate să și-i schimbe, nu este un lucru care trebuie scos în evidență și care trebuie criticat, motiv pentru care solicită acordarea unui termen astfel încât să pună la dispoziție contractul de asistență juridică.
• Este greu de dovedit și nici nu vede utilitatea de a spune cine a achitat și din ce surse, i se pare mult prea deplasat, se dă o tentă politică în ideea în care apărarea vrea să demonstreze faptul că sunt prigoniți politic cei trei inculpați care ar fi nevinovați, așa cum se susține”, a arătat avocatul părții vătămate.

Procurorul de ședință, în consens cu avocații inculpaților

În replică, avocatul lui Alexandru Mihai Ene a susținut că declarațiile victimei „au fost contradictorii” și a insinuat că nu faptele inculpaților, ci personajul politic care îi finanțează apărarea ar fi motivul pentru care aceasta „evită” să se prezinte la proces:

• „A văzut practică judiciară nenumărată când inculpații au fost anchetați ani buni și judecați, iar după 10 ani s-a constatat că erau nevinovați, timp în care toată lumea a aruncat cu noroi în ei şi crede că e momentul să respectăm acest principiu al nevinovăției, consideră că fiecare faptă penală trebuie condamnată cu condiția să fie săvârșită acea faptă penală și să existe.
• Cu privire la legalitatea încheierii contractului juridic, dacă dorim să soluționăm un proces în mod echitabil, legal și fără niciun echivoc, trebuie să pornim de la temelia acestui proces şi se pune întrebarea cum să fie foarte greu să demonstrezi modalitatea de plată: păi la noi este foarte simplu, este publică, prin cont bancar sau prin chitanță și se face dovada cine a achitat acea sumă de bani.
• Solicită judecătorului de cameră preliminară să emită o adresă către doamna avocat sau să-i pună în vedere prin reprezentantul său să depună la dosar contractul de asistență juridică, precum şi către partea vătămată care este majoră și au fost persoane minore în prezența așa-zişilor agresori.
• Deocamdată partea vătămată evită să ia legătura cu agresorii și sunt declarații contradictorii ale ei şi probabil acesta este motivul pentru care evită să ia legătura și cu agresorii și probabil va evita să ia legătura și cu instanța de judecată pentru a nu fi nevoită să dea niște explicații cu privire la declarațiile sale contradictorii.
• Nu-i contestă nimeni calitatea de persoană vătămată la acest moment şi consideră că se impune a se emite adresă către toți apărătorii acesteia din dosar, succesiv, de la momentul angajării lor, pentru a depune la dosar contractul de asistență juridică și dovada achitării onorariului de avocat.
• Mai mult decât atât, apreciază că se impune citarea persoanei vătămate pentru a da detalii cu privire la modalitatea încheierii acestor contracte, pentru că dacă a fost sunată de către un politician care s-a oferit să o ajute pentru că avea o vrăjmășie cu privire la o anumită persoană politică, discutăm despre cu totul și cu totul altceva.
• Dacă ar fi fost un singur avocat, poate n-ar fi ridicat suspiciuni, dar a avut patru avocați, în condiţiile în care, din câte cunoaștem, situația financiară a persoanei vătămate nu este una care să-i permită schimbarea succesivă a unui număr de patru avocați într-un dosar penal, motiv pentru care iarăși se ridică suspiciuni serioase cu privire la acest aspect”, se mai arată în încheierea de ședință.

Ceilalți doi inculpați din dosar, Valentin Ghinea și Georgian Negară, sunt reprezentați de apărători din oficiu, care s-au raliat susținerilor formulate de avocații lui Alexandru Mihai Ene.

Procurorul de ședință a solicitat la rândul lui „citarea persoanei vătămate în vederea audierii acesteia pentru a lămuri aspectele invocate de cei doi avocați” ai lui Ene.

Judecătoarea a stabilit că excepția nulității contractului de asistență juridică încheiat de victimă cu actualul apărător va fi dezbătută după pronunțarea amânată pentru data de 23 iulie 2026.

Acuzațiile procurorilor în cazul violului de la Școala de Vară AUR

Pe data de 6 aprilie 2026, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a anunțat că a trimis în judecată trei inculpați cu vârste cuprinse între 29 și 33 de ani în dosarul violului de la Școala de Vară AUR.

• „În noaptea de 14/15.09.2023, în intervalul orar 23:57-00:25, inculpatul A.B., în vârstă de 32 de ani, în timp ce se afla în incinta unui hotel din stațiunea Neptun-Olimp, profitând de imposibilitatea de a-și exprima voința și de vulnerabilitate a victimei, minoră în vârstă de 17 ani, a constrâns-o să întrețină acte sexuale.
• În același context, în intervalul orar 00:31-01:04, inculpatul C.D., în vârstă de 29 de ani, prin constrângere și profitând de imposibilitatea victimei de a se apăra, a întreținut un raport sexual cu aceasta, împotriva voinței sale.
• De asemenea, la data de 15.09.2023, în intervalul orar 21:14-21:50, inculpatul E.F., în vârstă de 33 de ani, în timp ce se afla în incinta aceluiași hotel din stațiunea Neptun-Olimp, profitând de imposibilitatea victimei de a se apăra și de a-și exprima voința, a întreținut un raport sexual cu aceasta, împotriva voinței sale”, se arată în comunicatul procurorilor.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro