Virologul Mihnea Boștină despre noul coronavirus: „A fost de multă vreme prezis”, dar „este greu de privit în viitor”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Există 15 vaccinuri potențiale aflate în diferite stadii de cercetare, dar niciunul dintre acestea nu ar putea fi gata în mai puțin de un an, spune virologul Mihnea Boștină care mai menționează că „un astfel de scenariu a fost de multă vreme prezis”. Chiar dacă oamenii de știință au știut dinainte, nu se poate „privi în viitor”, spune virologul referindu-se la coronavirusul COVID-19.
Cuprins:
Virologul Mihnea Boștină spune despre pandemia de coronavirus COVID-19 că este un scenariu prezis de multă vreme, fiind un fenomen despre care oamenii de știință au vorbit de ceva timp.
Totodată, cercetătorul virolog precizează că sunt 15 potențiale vaccinuri în lucru, în lume, pentru care este nevoie de un an de zile cel puțin, pentru a putea fi administrate populației.
Deși sunt multe variante pentru crearea unui vaccin, pașii pentru aprobarea oricărui tip de medicament sunt mărunți și lenți; este normal să fie așa dacă vrem medicamente eficiente și sigure.
În prezent, sub nicio formă, procesul realizării unui vaccin nu poate fi grăbit, astfel că un vaccin poate ajunge la populație doar în 12 – 18 luni.
Pe de altă parte, dacă de eficiența unor vaccinuri nu putem fi siguri, virologul de origine română consideră că primăvara ar putea fi o veste bună, deoarece acest coronavirus de tip nou poate urma o traiectorie similară cu cea a gripei de sezon.
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, virologul explică de ce are nevoie acest tip de virus pentru a infecta o celulă.
Doar 29.811 litere, de atât are nevoie SARS-CoV-2 pentru a-și impune punctul de vedere într-o celulă nou infectată. Aceste molecule de ARN conțin toată informația necesară pentru construcția unui comando de proteine. Mihnea Boștină, cercetător virolog, director academic la Otago Micro and Nano Imaging, profesor la Departamentul de microbiologie și imunologie al Universității din Otago, Noua Zeelandă:
Virologul Mihnea Boștină explică ceea ce au prezis de multă vreme oamenii de știință, saltul virușilor de la o specie la alta fiind un fenomen comun, studiat și bine înțeles.
De altfel, omul de știință ține un „Jurnal din anul coronavirusului”, publicat pe platforma Savantgarde.ro.
Prin faptul că ariile sălbatice sunt din ce în ce mai reduse ca suprafață și pătrundem mult mai des și mai adânc în teritorii sălbatice, expunem specia umană la întâlniri dese cu noi tipuri de viruși. Ceea ce face un astfel de eveniment să devină mult mai probabil. Dacă adăugăm la aceasta marea mobilitate a populației din ultima vreme, putem să înțelegem de ce un astfel de scenariu a fost de multă vreme prezis. Am avut și două avertismente cu două virusuri din aceeași familie, în 2003 și în 2012. Din fericire, în ambele cazuri, virusul a putut fi eliminat. Pentru virologi nu e absolut nicio surpriză situația de față.
Mihnea Boștină, cercetător virolog, director academic la Otago Micro and Nano Imaging, profesor la Departamentul de microbiologie și imunologie al Universității din Otago, Noua Zeelandă:
Într-un interviu acordat revistei Sinteza, Mihnea Boștină spune că „rincipala particularitate a SARS-CoV-2 este că vorbim de o apariție nouă pe piața infecțioasă„, iar acest lucru „ne așază în plin necunoscut„.
Pentru că este vorba „de un actor necunoscut, suntem forțați să îl înțelegem în timp record”, astfel că trebuie să înțelegem exact cum se transmite, care este efectul asupra organismului, care sunt factorii de risc… și multe alte detalii care sunt cunoscute în amănunt în cazul altor viruși, mai explică virologul român, citat de revista Sinteza.
Omul de știință mai atrage atenția că nu suntem pregătiți cu terapii care să funcționeze, căci un vaccin este, în cel mai fericit caz, la un an distanță, iar medicamentele existente nu știm dacă funcționează.
Recent a apărut o veste proastă, un articol în „Lancet” a demonstrat că una dintre speranțele pe care le aveam, antiviralul Kaletra, nu funcționează în cazul maladiei Covid-19.
Mihnea Boștină, cercetător virolog, director academic la Otago Micro and Nano Imaging, profesor la Departamentul de microbiologie și imunologie al Universității din Otago, Noua Zeelandă:
Statisticile oficiale sunt incomplete, așa că e greu de modelat evoluția viitoare. Însă lucrurile nu stau deloc bine. Să ne gândim că, la ora actuală, rata mortalității pentru cei care dezvoltă complicații respiratorii sau alte complicații este cam de 50%.
„Imposibil de privit în viitor”
Numărul de potențiale infecții este imens, iar situația nu e deloc asemănătoare cu gripa. Nu avem un vaccin și nu avem o imunitate în populație.
Să ne gândim că, în cazul gripei, doar 20-30% din populație este susceptibilă de infecții într-un an. Cu toate acestea, se ajunge la jumătate de milion de victime pe an.
În cazul SARS-CoV-2 vorbim de 100% posibile infecții, iar rata mortalității este probabil de cel puțin zece ori mai mare.
Orice măsură care poate să mai taie din procentele astea salvează vieți.
În mod normal este imposibil de privit în viitor. În cazul acesta e posibil: ajunge să ne uităm spre Italia și spre Singapore și vom vedea două alternative diametral opuse.
Drept urmare, depinde de noi toți ce cale alegem.
Mihnea Boștină este cercetător virolog, director academic la Otago Micro and Nano Imaging, profesor la Departamentul de microbiologie și imunologie al Universității din Otago, Noua Zeelandă.
A studiat geologie, geofizică, matematică și informatică, la București, și este doctor în biofizică și biologie structurală, titlu obținut Universitatea „Johann Wolfgang Goethe” din Frankfurt pe Main.
A lucrat în cercetare la Institutul „Max Planck”, la Harvard și la McGill University Montreal, Canada.
