Vlad Pascu atacă decizia de condamnare la Înalta Curte de Casație și Justiție, după ce a primit 10 ani de închisoare pentru accidentul în care a ucis doi tineri, lângă Vama Veche

Ce contestă Vlad Pascu în motivarea recursului în casație 

Pe 21 august anul acesta, Curtea de Apel Constanța a menținut sentinţa Judecătoriei Mangalia şi l-a condamnat pe Vlad Pascu la 10 ani de închisoare. El a formulat un recurs în casație împotriva acestei hotărâri și a invocat, potrivit un unor surse apropiate familiei, două motive. 

În primul rând, avocații critică lipsa de la dosar a unei expertize care să stabilească dacă drogurile găsite în sângele lui Vlad Pascu, în concentrațiile stabilite la analiza toxicologică, puteau sau nu să producă efecte asupra capacității acestuia de a conduce un vehicul. 

La ultimul termen de la Curtea de Apel Constanța, avocații lui Pascu au invocat Decizia 25/2025 a completului ÎCCJ pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în care se spune că, „în cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, pentru realizarea condiţiei esenţiale ataşată elementului material al laturii obiective, aceea ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive, este necesar să se constate atât prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, cât şi aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacităţii de a conduce a autorului faptei”.

„Nu urmărim o soluţie de achitare, dar cauza trebuie lămurită sub toate aspectele. S-a reţinut că Vlad Pascu se afla sub influenţa unui cocktail de substanţe, dar concentrațiile găsite în sânge nu mai produceau efecte”, susțineau avocaţi, în sala de judecată, amintind că, în alte dosare, s-a dat achitare pentru conducere sub influenţa drogurilor, deși „valorile erau mai mari”.

Al doilea motiv al recursului în casație formulat de Vlad Pascu este nevalorificarea denunțurilor făcute de el la DIICOT, în condițiile în care, susțin avocații, unul dintre ele a dus la condamnarea dealerului de droguri Tudor Duma, zis „Maru”, iar legea prevede că martorul care „denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit una dintre infracțiunile privind traficul de droguri beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege”.

Pascu nu a beneficiat de acest avantaj întrucât, potrivit motivării deciziei de condamnare el „a formulat majoritatea denunțurilor într-o altă cauză penală”, iar din adresa celor de la DIICOT „rezultă că, în urma denunțurilor formulate de inculpat au fost constituite patru dosare penale, în cadrul cărora fie s-a dispus începerea urmăririi penale in rem cu privire la săvârșirea infracțiunii (…), fără a fi dispusă efectuarea în continuare a urmăririi penale față de vreo persoană, fie s-a dispus o soluție de clasare”.

Recursul în casație este o cale extraordinară de atac, în care instanţa verifică numai legalitatea hotărârii atacate. Dacă recursul în casaţie e admis, judecătorii pot dispune, potrivit legii, fie rejudecarea cauzei, fie achitarea inculpatului.

Cum s-a întâmplat accidentul mortal de lângă Vama Veche 

În noaptea de 19 august 2023, la ora 5.20, Vlad Pascu, aflat la volanul unui Mercedes decapotabil, a intrat cu peste 100 km/h într-un grup de tineri care mergeau pe marginea drumului ce leagă Vama Veche de 2 Mai. În urma impactului, trei tineri au fost răniţi, iar doi au murit. 

Imediat după accident, testat cu aparatul Drugtest, Pascu a ieşit pozitiv pentru cocaină, amfetamine şi metamfetamine, iar din analiza probelor de urină, efectuată ulterior, a rezultat și consumul ecstasy.

Vlad Pascu a fost trimis în judecată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Mangalia, sub acuzațiile de ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe şi părăsirea locului accidentului. 

Cine a lipsit de pe banca acuzaților, în procesul lui Vlad Pascu

Cu o zi înainte de accidentul în care a ucis doi tineri, Vlad Pascu a fost oprit în trafic chiar de şeful Poliției Rutiere Constanța. Tânărul obţinuse permisul auto cu trei luni în urmă și conducea aceeași mașină cu care a comis accidentul. Iar acel Mercedes decapotabil nu avea nici semnul de „şofer începător”, dar nici poliță RCA. Și, deși trebuia să-i rețină talonul şi plăcuțele de înmatriculare, şeful Poliției l-a lăsat pe Vlad Pascu să plece, fără să îi dea vreo sancțiune.

În noaptea de 18/19 august 2023, Pascu era în Vama Veche şi îi plimba cu maşina pe prietenii, care au declarat ulterior, în anchetă, că el „conducea haotic, făcea drifturi şi avea viteză foarte mare, chiar şi 200 km/h”. 

La ora 0.40, un bărbat a văzut maşina în trafic și a sunat la 112, semnalând că e posibil ca şoferul să fie beat sau drogat. Abia după două ore, Mercedesul a fost oprit în Vama Veche, de un agent de poliție și un jandarm, care au găsit în mașină, în portiera de lângă scaunul șoferului, patru pastile sedative şi un joint.

Însă Pascu a fost testat doar pentru consum de alcool. Fiindcă rezultatul a fost negativ, la ora 4.30, el a fost lăsat liber, a urcat din nou la volan și, în mai puţin de o oră, a provocat accidentul mortal. 

Șeful Poliției Române: „100% tragedia putea fi evitată”

Atitudinea polițiștilor, subliniază judecătoarea care l-a condamnat pe fond, a dus la „consolidarea percepției inculpatului că, atât timp cât chiar organele de poliție i-au permis să plece, el ar fi capabil să conducă autoturismul pe drumurile publice”.

Dacă poliţiştii şi-ar fi făcut treaba, „100% tragedia putea fi evitată”, recunoştea şeful Poliţiei Române, chestorul Benone Matei, imediat după accident. 

Tot atunci, ministrul de interne, Cătălin Predoiu, anunţa că vor fi declanşate cercetări prealabile pentru patru şefi din IPJ Constanţa şi un agent de poliţie. În cazul altor doi poliţişti, a fost sesizat Parchetul, pentru abuz în serviciu. 

Până acum, nimeni nu a fost pus sub acuzare. Iar dintre poliţiştii cercetaţi, doar doi au fost sancţionaţi, simbolic, cu reducerea salariului cu 20%, pentru trei luni.

Procurorii susțineau că şi victimele sunt vinovate

În rechizitoriu prin care Vlad Pascu a fost trimis în judecată pentru ucidere din culpă, procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Mangalia spun că „accidentul a fost cauzat de un cumul de factori”, iar pe lângă şofer, de vină sunt şi victimele. 

În opinia Parchetului, tinerii loviţi cu mașina de Vlad Pascu „au creat o stare pasivă de pericol”, pentru că „se deplasau necorespunzător, pe partea dreaptă a acostamentului în direcţia de deplasare, contrar prevederilor art. 72 din OUG nr. 195/2002 (care obligă pietonii la deplasarea pe acostamentul din partea stângă a drumului, în direcţia de mers, în absenţa trotuarului)”.

„Era imposibil să mergem pe partea stângă a drumului”, spun Cristina I. și Alex C., doi dintre tinerii răniţi în accident. Ei au reconstituit, în premieră, ultima parte a drumului parcurs în noaptea tragediei, pe trotuarul care se termină în câmp. 

„Nu aveau nicio alternativă”, iar „responsabilul moral e autoritatea locală”, acuză experţii consultaţi de Libertatea, după ce au văzut imaginile de la faţa locului.

Dosarul în care e inculpată familia Pascu, restituit la DIICOT

Anul trecut, după producerea accidentului, Vlad Pascu a fost pus sub acuzare de DIICOT într-un alt dosar, pentru deţinere de droguri de risc şi de mare risc în vederea consumului propriu, dar și pentru trafic de droguri de mare risc şi punerea la dispoziţie a locuinţei pentru consumul ilicit de droguri de trafic de droguri. 

În același dosar, mama tânărului, Miruna Pascu, era acuzată de influenţarea declaraţiilor şi ameninţare, iar tatăl, Claudiu Pascu, de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.

În septembrie anul trecut, Tribunalul Bucureşti a anunţat că rechizitoriul emis în cazul lui Claudiu Pascu e lovit de nulitate absolută, pentru că procurorii DIICOT de la Secţia de Combatere a Traficului de Droguri nu aveau competenţa, nici materială, nici după calitatea persoanei, ca să efectueze ancheta.

În cazul acuzaţiilor aduse Mirunei Pascu, judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Bucureşti a dispus eliminarea din dosar a unei probe importante (înregistrarea ambientală a discuţiei dintre inculpată şi colaboratoarea DIICOT care purta microfon), apoi a decis restituirea dosarului la DIICOT. Decizia a fost menținută de Curtea de Apel București, în ianuarie anul acesta.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro