Vorbești rumañol? Lingvist: “Românii din Spania creează o nouă limbă latină”

“- Scuzaţi-mă, de unde aţi cumpărat această camisetă?
– O am de la mi tio. Mi-a regalato de mi cumple. Cred că a cumpărat-o de la los chinos.
– Este estupenda!  Vreau şi eu una. Ştiti cum ajung la acest magazin?
– Simplu. Mergeţi pe calle principal şi la supermercado daţi vuelta, vale?
– A, los chinos de lângă Mercadona?! Vale, mulțumesc!
– De nada!”

Dialogul acesta îl puteţi auzi în fiecare dintre oraşele Spaniei. Este o conversaţie firească între românii din Peninsulă. Este un lucru obişnuit ca, atunci când vorbesc între ei, aceştia să folosească foarte multe cuvinte şi expresii spaniole în loc de cele româneşti. Ei spun ”am parlat” în loc de ”am vorbit”, ”am dat vuelta” în loc de “am întors”, ”am pus lucrurile în trastero” în loc de ”am pus lucrurile în cămară” sau ”am regalato” în loc de ”am dăruit-o”.

Profesorul Kim Schulte, vicedecan al Facultăţii de Ştiinţe Umane şi Sociale de la Universitatea Jaume I din Castellón, Spania, vorbeşte fluent germana, engleza, spaniola, româna şi valenciana.

Recomandări

Dosarul morții unui militar român prin electrocutare, pe un tanc în Gara Alba Iulia, tergiversat până aproape de prescriere. Se pregătea pentru parada de 1 Decembrie

Cărţile lui analizează în profunzime influenţele pe care limbile le au una asupra altora. În cartea “Apariţia unor noi variante romanice: Contactul lingvistic între română, castellană şi valenciană în Castellón de la Plana”, Kim Schulte spune că acest fenomen al împrumutului de cuvinte spaniole în limba vorbită între românii din Spania este începutul formării unei noi limbi.

Studiul său, realizat sub patronajul prestigiosului Institut Leverhulme Trust din Marea Britanie, este bazat pe sute de interviuri cu familii de români și arată că, la fel cum româna este o combinaţie de influenţe slave pe un fond latin, și noua limbă este o influenţă spaniolă pe fond românesc.

Iar în cazul acesta, lucrurile stau mult mai uşor pentru că limbile sunt foarte asemănătoare, şi fonetic, şi gramatical.

Sunt expresii şi termene pe care românii le folosesc zilnic în mediile în care stau, în special la muncă şi la şcoală. Aceste cuvinte devin atât de familiare încât ele înlocuiesc echivalentul lor românesc, chiar în conversaţiile dintre români. Iar unul dintre factorii care ajută acest lucru este că multe cuvinte sună asemănător.

Profesorul Kim Schulte:

Rumañol, limba rumañolilor

Kim Schulte numeşte această limbă “rumañol”. Termenul este împrumutat “din stradă”, unde este folosit ca modalitate de autodefinire a românilor. El este format din combinaţia a două cuvinte: român şi spaniol.

Recomandări

În trei luni, niciun soldat din Coreea de Nord nu va mai lupta pentru Rusia în războiul cu Ucraina: „Toți vor fi morți până în aprilie”

Bazele acestei noi limbi le pun românii care stau de 10 sau mai mulţi ani în Peninsulă. Cel mai mult o folosesc copiii născuţi aici sau cei care au venit împreună cu părinţii când erau mici.

Ei sunt puşi în situaţia de a vorbi la şcoală şi cu prietenii în castellană sau valenciană, iar acasă în română. Lucrul acesta a dus la o “negociere” între cele două limbi şi amestecul a venit firesc.

Aceşti copii vorbesc la şcoală spaniolă, acasă română, iar între ei vorbesc această limbă, ca o modalitate de identificare – nu suntem spanioli, dar nici români nu mai suntem, suntem RUMAÑOL, adică şi una şi alta.

Profesorul Kim Schulte:

Un alt lucru interesant care reiese din studiu este că bărbaţii români vorbesc mai des romañolă decât femeile. Explicaţia este, spune profesorul Schulte, foarte simplă: româncele îşi asumă rolul educaţional în familie. Ele sunt cele care fac temele cu copiii şi corectarea „derapajelor” de limbă intră în această sferă. Așa cum, în România, mamele îşi corectează copiii când spun „care” în loc de „pe care”, în Spania, fie Madrid, Barcelona sau Castellon, româncele îşi pun copiii să spună papuci în loc de zapatoşi sau „caietul albastru” în loc de „caietul azul”.

Recomandări

Adrian Sârbu se reîntoarce în instanță pentru dosarul de evaziune fiscală la Mediafax Group. Schema unei „țepe” de 16,8 milioane de lei trasă statului

Întrebaţi direct, românii recunosc că le este greu să vorbească româna pură şi că amestecul le vine fără voie.

“Din păcate, copilul doar înţelege, de vorbit, vorbeşte în spaniolă”, spune Doina, o româncă stabilită în Castellon de 16 ani.

“Copilul mi-a spus într-o zi: «Tati, abuelo dice să ablo en rumano»”, povesteşte Constantin. La fel, şi alţi români spun că după 10, 15 sau chiar 20 de ani în Spania, vorbitul amestecat este un fapt firesc.

Rumañol ar putea fi ca spanglish

Viitorul acestei limbi este greu de prevăzut, ține de capacitatea generaţiilor doi şi trei de români de a se diferenţia de majoritatea spaniolă, susține profesorul Kim Schulte.

“Românii au o dorinţă foarte mare de a se integra. Câteodată, parcă simt nevoia de a nu se afla că sunt români. Lucrul acesta ar putea duce la dizolvarea comunităţii şi transformarea lor în spanioli”, spune Schulte.

Profesorul speră ca noua limbă să existe în continuare şi să aibă acelaşi drum ca spanglish, limba vorbită de comunitatea hispanică din SUA.

Acest lucru ar însemna ca în viitor să apară cărţi, dicţionare şi cântece în rumañol, iar cei peste un milion de români stabiliţi în Spania să înceapă şi să continue să se autodefinească astfel. Iar acest lucru pare că se întâmplă.

Exemplul rapperului român El Rumañol, pe numele lui real Maxi Nica, care are succes cu cântecele lui şi printre români, şi printre spanioli, este cel mai evident. Rumañol a reușit să ridice în picioare publicul emisiunii “Spains Got Talent”, varianta spaniolă a show-ului “Românii au talent”. El se audefinește ca fiind „un rumañol, un român care trăieşte destinul spaniol”.

Mesajul lui este receptat direct de generaţiile doi şi trei de români care îi ascultă muzica şi îi umplu sălile la concerte.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro