CSM a început procedura de restricționare totală a presei la dosarele cercetate și interzicerea oricăror filmări când vine vorba de suspecți sau inculpați
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Consiliul Superior al Magistraturii a demarat procedura de implementare a unei directive europene ce se referă la dreptul la imagine și cere instanțelor de judecată și parchetelor sugestii referitoare la modalitatea în care să implementeze acest aspect.
Mai precis, potrivit circularei transmisă tuturor instanțelor și parchetelor, CSM propune restricționarea totală a presei la detalii din dosarele aflate în curs de cercetare, publicarea unor comunicate fără numele persoanelor cercetate, sau folosirea cel mult a inițialelor și folosirea unor panouri în zonele unde sunt persoanele inculpate față de care se iau măsuri de reținere sau care au măsuri preventive.
Modalitatea prin care se încearcă restricționarea totală a accesului presei la activitățile curente judiciare este prin modificarea Ghidului privind relația dintre sistemul judiciar din România și mass-media, document în baza căruia instanțele și parchetele furnizează în mod legal detalii jurnaliștilor.
Potrivit unor surse judiciare instituțiile sesizate cu această circulară au termen de formulare a unor propuneri până în 28 noiembrie.
Deși este vorba despre un Ghid care privește în egală măsură mediul judiciar dar și presa, până la momentul difuzări acestei știri Consiliul Superior al Magistraturii nu a anunțat public intenția de modificare a acestui document ce vizează cele două părți.
Totodată nu există informații că oficial sau neoficial CSM ar fi interpelat reprezentanți ai presei, mai ales pe cei care relatează despre problemele din Justiției pentru a avea un punct de vedere cu privire la aceste modificări.
Răspunsul CSM
Libertatea.ro a cerut CSM detalii privind existența circularei iar Consiliul spune că „circulara privind modificarea Ghidului privind relația dintre sistemul judiciar din România şi mass-media a fost transmisă instanțelor și parchetelor la data de 16 noiembrie 2017”.
„În ceea ce privește întrebarea «Dacă sugestia de a se folosi panouri pentru protejarea identității unor persoane suspecte inculpate aparţine CSM sau Inspecţiei Judiciare» precizăm că această propunere de modificare a Ghidului a fost formulata de Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media. în cursul lunii martie 2017. În scopul implementării Directivei (UE) 2016 -343 a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale şi a Deciziei Curţii Europene a Drepturilor Omului pronunțată în cauza Popovi c. Bulgariei (cererea nr.39651/1 I)”.
Circulară cu dedicație
Surse judiciare afirmă că această circulară nu este întâmplătoare și că sub umbrela Directivei CE, acum persoanele deranjate de presa care relatează problemele din Justiție ar acționa pentru limitarea totală a posibilităților de informare corectă și legală.
În documentul invocat, pus la dispoziție de CSM, se arată că „în ședința din 24 octombrie 2017, Comisia nr. 2- Resurse umane și organizare a analizat punctul de vedere al Direcției Legislație, documentare și contencios privind propunerile de modificare a unor dispoziții din Ghidul privind relația dintre sistemul judiciar din România și mass - media, formulate prin Raportul Inspecției Judiciare nr. 6999/IJ/1586/DIP/2016 și propunerile formulate de Biroul de informare publică și relații cu mass-media, în scopul implementării unor prevederi ale Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, precum și față de cele dispuse în ședința Comisiei nr. 1 - Legislație şi cooperare interinstituțională din data de 22 iunie 2017 vizând necesitatea actualizării prevederilor Ghidului.
Fără documente, doar cu povești
Propunerile CSM sunt acelea ca presa să nu mai primească niciun document referitor la măsurile luate de procurori, materialele de presă urmând să fie redactate pe baza comunicatelor de presă ale instituțiilor judiciare. Acest comunicate însă, potrivit propunerilor CSM nu vor avea nume ci doar o scurtă descriere a „situației de fapt”, mai precis a poveștii cazului.
„Propunerile de modificare şi completare a Ghidului privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass-media, aprobat prin Hotărârea plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 482/2012, cu modificările şi completările ulterioare (denumit în continuare Ghid), formulate de
Inspecţia Judiciară, sunt următoarele:
analizarea oportunității modificării Ghidului, respectiv a dispozițiilor art. 27, în sensul de a nu se mai permite eliberarea niciunui act din cursul urmăririi penale; aducerea la cunoștința publicului a modului de soluționare a cauzelor aflate pe rolul organelor de urmărire penală prin emiterea unui comunicat de presă; elaborarea unor comunicate cu protejarea datelor cu caracter personal, indiferent de calitatea persoanelor, în conținutul cărora să fie descrisă pe scurt fapta și încadrarea juridică a acesteia”, se arată în documentul pus la dispoziție de CSM.
Justiție după „panoul mobil”
CSM mai propune modificarea Ghidului astfel încât jurnaliștii, mai ales cei din sectorul tv să nu mai poată avea acces la niciun fel de captură de imagine care să indice existența unor percheziții, ridicări de documente, rețineri sau alte proceduri de acest gen.
Consiliul propune folosirea unor panouri mobile care să acopere întreg perimetrul vizat de anchetatori în momentele operative astfel încât televiziunile să nu mai poată avea „oportunități de imagine”.
„La articolul 25, alineatul (7) se modifică și va avea cu următorul cuprins: «În mod excepțional, dacă reprezentanții mass-media sunt prezenți la locul unde se desfășoară activitățile menționate la alin. (6) [audierea persoanelor - indiferent de calitatea acestora, ridicările de documente și obiecte, perchezițiile domiciliare sau informatice ele] și nu există riscul afectării mersului anchetei penale sau dreptului la imagine ca parte a dreptului la viață privată al persoanelor implicate, se va confirma existența unei proceduri în curs și se vor institui de îndată măsuri de protecție fizică, inclusiv prin panouri mobile, a perimetrului astfel încât să fie împiedicate oportunitățile de imagine din partea altor entități»”, se mai arată în circulara transmisă instanțelor și parchetelor.
