MENIU CAUTĂ

EXCLUSIV/ ”Poliția nu m-a căutat niciodată în trei ani!”. Libertatea l-a găsit în Anglia pe tânărul care a văzut cum comisarul a lovit-o pe Ana pe zebră. Șoferul-comisar s-a dus acasă la tatăl acestuia, și el martor, ca să-i influențeze! 

În timp ce procurorii și polițiștii tergiversează de trei ani dosarul Anei Maria Tănasă, ziarul a descoperit că suspectul Eugen Sandu, fost șef al Gărzii de Mediu Iași, a luat legătura cu un martor!

  • Comisarul recunoaște că a vorbit cu martorul acasă la el, dar spune, prin avocatul Munteanu, că „nu am știut că e martor în dosar și nu i-am zis decât să declare adevărul, că Dumnezeu e Sus”.

„Accidentul a fost pe 2 decembrie 2015 dimineața și poliția mi-a zis că mă va căuta seara, când revin de la școală. Am absolvit liceul, am muncit un an în România, de un an lucrez în Anglia, suntem în 2 decembrie 2018 și nu m-a căutat nimeni! Voi, ziariștii, sunteți primii”
– Iulian Dumitriu, martor ocular al accidentului

 

de Adriana Oprea și Cătălin Tolontan

Sunt doi oameni diferiți, cu același nume, Iulian Dumitriu, tată și fiu.

Amândoi au crescut pe strada Bisericii din comuna Valea Lupului.

E prima uliță care se ridică pieziș dinspre șoseaua Păcurari, cea pe a cărei trecere de pietoni a fost nimicit creierul Anei Maria Tănasă, pe când avea 15 ani.

„Traumatismul cranio-cerebral pe care l-a suferit Ana în timpul accidentului rutier a fost unul major. Practic, i s-a lezat atât masa cerebrală, cât şi trunchiul cerebral. Ea e acum la nivelul unui copil de 2-3 ani”
– Mihaela Axente, neurolog pediatru care o tratează pe Ana Maria Tănase

Între casa familiei Dumitriu și locul accidentului sunt sub 100 de metri.

Iulian-tatăl a vorbit deja cu polițiștii în dosarul 16326/P/2015.

„Șoferul mi-a zis: Vezi că Dumnezeu e Sus, accidentul n-a fost așa cum spuneți voi!”

„Chiar în vara asta m-am trezit în fața casei cu șoferul, comisarul care a lovit-o pe Ana Maria Tănasă. Când s-o recomandat, l-am recunoscut imediat din dimineața accidentului. Îl văzusem pe șosea!”, povestește Iulian Dumitriu.

„Comisarul știa că fiul meu a văzut tot și că eu, ca martor indirect, am povestit asta polițiștilor. El mi-a zis: «Vezi că Dumnezeu e Sus, accidentul n-a fost așa cum spuneți voi!». Eu sunt cântăreț la biserică, sunt cam direct de felul meu, și i-am răspuns: «Domnule, noi suntem creștini și băiatul meu va spune poliției, când l-o chema, exact ce a văzut! El zice că pe trecere ați lovit-o!»”.

Nimeni, nici poliția, nici Parchetul, nu l-a audiat vreodată pe Iulian Dumitriu-fiul.

La dosar, fotografia cu Eugen Sandu indicând trecerea de pietoni

Băiatul vede cu ochii lui accidentul.

În dimineața zilei de 2 decembrie 2015, Eugen Sandu o lovește în plin pe Ana Mara Tănasă cu Dacia Logan numărul MH-20-GNM, aparținând Gărzii de Mediu.

Iar Iulian e chiar acolo când Ana, fata îngrijită de familia Olariu din sat de la 3 ani, după ce fusese părăsită de părinții naturali la Casa de Copii, intră în comă.

Iulian Dumitriu-fiul își sună, speriat, tatăl, care ajunge în câteva minute.

Vine și poliția.

„Unde ați comis accidentul?”, îl întreabă ofițerii pe șofer.

„Pe trecere”, răspunde el.

„Vă rugăm să vă deplasați în locul unde s-a petrecut impactul!”, îi spun polițiștii.

Eugen Sandu merge pe trecerea de pietoni.

La dosar există fotografii cu șoferul – un bărbat de 58 de ani, îmbrăcat de serviciu, cu haină și pantaloni de stofă – cum se așază pe trecerea de pietoni și indică astfel unde a lovit-o cu mașina pe Ana Maria Tănasă.

Din acest moment însă, regulile jocului se schimbă.

Oameni și resurse

Ana rămâne paralizată, cu tetrapareză spastică, iar părinții săi de suflet n-o abandonează, o iau acasă, în locuința țărănească din Valea Lupului.

De trei ani, o îngrijesc cu resurse financiare minime.

Cu alte mijloace la dispoziție, Eugen Sandu e înaintat chiar în 2018 ca șef al Gărzii de Mediu Iași și responsabilități pe toată Moldova.

„Șoferul mi-a spus că dosarul îl încurcă în carieră și că, dacă nu-l avea pe acesta, ar fi fost promovat în minister, la București”, povestește Fănică Olariu, tatăl Anei. Pe parcursul lui 2018, Sandu revine la poziția de comisar.

El continuă să conducă mașina.

Sandu își schimbă declarația și susține că „Accidentul nu a avut loc pe trecerea de pietoni”. În primă fază, a fost timorat de polițiști. Fata a traversat neregulamentar, motivează el acum pentru Libertatea, prin avocatul Maricel Munteanu.

Cu și mai multe resurse la dispoziție, Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași face ce face și, de trei ani, nu încheie dosarul, nu ajunge la nici o concluzie, nici nu-l absolvă și nici nu-l trimite în judecată pe Eugen Sandu.

„L-am recunoscut ca fiind șoferul din ziua accidentului”

Dar pentru Eugen Sandu e insuficient ca doar el să-și schimbe declarația.

Comisarul l-a vizitat, în vara lui 2018, pe Iulian Dumitriu, tatăl băiatului care a văzut totul.

– Cum a fost întâlnirea, domnule Dumitriu?
– Eram acasă, meșteream la una din dubele cu care îmi fac treaba, că eu din asta îmi câștig banii, fac transport de marfă.

– Unde erați, mai exact?
– Chiar vizavi de casa mea, de pe strada Bisericii. Aici îmi țin dubele. Un bărbat a venit la mine și mi-a spus că el e șoferul cu accidentul cu Ana. Când s-a recomandat l-am recunoscut, slăbuț, galben la față, 50 și ceva de ani, spre 60. Îl văzusem în acea dimineață.

– Sunteți sigur că era el?
– Da. Sigur, n-am nici un dubiu.

„A făcut stânga împrejur și a plecat!”

– Și ce v-a zis?
– Că nu e normal ce am zis eu poliției. „Vezi că Dumnezeu e Sus, accidentul n-a fost așa cum spuneți voi!”, mi-a zis șoferul.

– În ce sens „Dumnezeu e Sus”. Cum ați înțeles ce v-a spus?
– Că e Sus, le vede și ne bate dacă nu spunem adevărul. Probabil că știa că sunt cântăreț la biserică, de aia l-a adus pe Dumnezeu în discuție. M-am încruntat, că știam că își schimbase declarația și asta nouă nu ne place. Nu poți, ca om, să faci un accident și apoi să nu recunoști!

– Ce i-ați răspuns?
I-am zis: „Domnule, noi suntem creștini și băiatul meu va spune poliției, când l-o chema, exact ce a văzut! El zice că pe trecere ați lovit-o!”.

– Ce a spus el?
– N-a mai spus nimic, că eu deja îmi căutam de lucru. Când cineva nu îmi place, eu nu pot sta cu dânsul. A făcut stânga împrejur și a plecat!

„Dimineața aia a fost groaznică. Iulian plecase spre școală și m-a sunat speriat că a fost un accident grav. O cunoștea din vedere pe fata lovită, dar nu știa a cui e. Am coborât repede la șosea, am recunoscut-o că e a familiei Olariu. Era căzută pe șosea, mică și nemișcată”
– Iulian Dumitriu-tatăl

„Am sunat-o pe frizeriță, care era rudă cu ei și ea a anunțat familia”, își amintește bărbatul.

Tulburat după discuția cu șoferul din vara lui 2018, tatăl și-a sunat băiatul, plecat la muncă în Anglia, și i-a spus: „Iulian, nu se mai poate așa. Când vii la iarnă acasă, hai la poliție să povestești ce ai văzut, chiar dacă ei nu te cheamă!”.

„A pus frână abia când a lovit-o pe trecere”

În dimineața zilei de 2 decembrie 2015, Iulian Dumitriu-fiul pleacă spre școală.

E la câteva minute în fața Anei, care și ea pornise spre liceu.

Iulian e elev în clasa a XII-a, la specializarea informatică de la Liceul de mate-info Garabet Ibrăileanu.

Ana Tănasă e în clasa a IX-a la Liceul Economic nr. 3.

Iulian o știa „că dansa la școală, la concursuri”.

„Stăteam în stația autobuzului 20, cu care mergem spre oraș noi, cei din Valea Lupului. Mă uitam când pe telefon, când în lungul drumului, de unde trebuia să vină bus-ul”, își amintește el.

Acum Iulian e bucătar în Essex, zona dinspre Londra și mare, la nord de Canalul Mânecii. „Lucrezi și duminica?”. „Lucrez tot timpul!”.

Povestește calm și apăsat.

„Eram în stație cu câteva minute înainte de 7, îmi amintesc o dimineață întunecată, mașinile aveau faruri aprinse încă”.

Iulian Dumitriu junior, martor al accidentului din 2015

– Ce ai văzut, Iulian?
– Am văzut accidentul! L-am văzut clar și pe tot. Fata traversa pe trecerea de pietoni, trecuse de axul drumului și intrase chiar pe sensul dinspre oraș. Era mai aproape de stația unde stăteam eu, cum să zic, nu mergea pe mijlocul trecerii, dar pe trecere era sigur, că abia trecuse pe banda asta, dinspre oraș.

– Și?
– Am văzut cum un Logan albastru închis o izbește în plin! Totul s-a petrecut foarte repede, abia atunci a pus frână mașina…

– De unde știi că abia când a lovit-o a pus frână?
– Atunci am auzit frâna și am văzut cum s-a deplasat apoi mașina. Fata era mică, slăbuță, nu știu ce văzuse șoferul. Din șoc și din frână, Loganul a luat-o pe fată pe capotă și pe parbriz și a dus-o până aproape de stația unde eram! Pe sensul nostru sunt un restaurant și, la 10 metri, cabana stației. Vizavi, dincolo de drum, pe sensul celălalt, e o troiță. Fata a fost dusă de mașină între restaurant și stație, în dreptul troiței de vizavi, cum ar veni.

– Ce ai făcut mai departe?
– Cred că am fost primul care a intrat pe carosabil să o văd pe fata călcată! Nu mișca și mi s-a părut că nici nu suflă. Nu am mișcat-o, că ne învățaseră la școală. Nu-mi amintesc să fi avut sânge pe ea. Eram în panică, pur și simplu. Mi s-a părut că o cunosc!

„Șoferul a coborât și vorbea la telefon. Asta nu o să pot uita. Fata era căzută și el vorbea întruna la telefon, nu știu cu cine. I-am și zis: «Cum de ai făcut așa ceva, omule, cum de n-ai văzut-o?!». Apoi mi-am dat seama că nu e în regulă să mă iau de el”
– Iulian Dumitriu-fiul, martor ocular

„În trei ani nu m-a căutat nimeni de la poliție sau Parchet!”

– Ce a urmat, Iulian?
– L-am sunat pe tata. Eram panicat, i-am spus că o știu pe fată, dar nu-i cunosc numele și a cui e! El a venit, fata era deja în salvare și a recunoscut-o.

– Ai vorbit cu polițiștii atunci?
– Le-am zis că am o teză importantă, matematică sau info, nu mai știu exact. Eram a XII-a, eram axat pe școală, că era important pentru mine, nu puteam să pierd teza, deja îmi era teamă că întârzii. Le-am spus că după școală pot să declar exact ce am văzut. Au zis că mă cheamă.

-…
– Și nu m-au mai chemat niciodată! Era decembrie 2015. În vara lui 2016 am terminat liceul. M-am angajat în IT, că asta făcusem în liceu. Am stat un an în țară, în Iași. Apoi am venit aici, la Londra, unde sunt bucătar. Asta e viața. Suntem în decembrie 2018 și nu m-a căutat nimeni, niciodată. Nici Poliție, nici Parchet, nici avocați, nimeni! Voi, ziariștii, sunteți primii.

– Cu tatăl tău ai mai vorbit despre accident?
– Da. Discut regulat cu tata. Mi-a spus că șoferul și-a schimbat declarația. De data asta îi caut eu pe polițiști. În februarie 2019 vin acasă și merg eu la ei.

Avocatul comisarului de Gardă: L-a căutat ca să spună adevărul și numai adevărul”

În dosarele penale, așa cum e cel al accidentului rutier grav de față, de fapt în orice dosar penal, suspecții nu au voie să ia legătura cu martorii.

Avocatul Maricel Munteanu spune că nu știe ca Eugen Sandu, clientul său, să fi căutat un martor. „Întreb și revin”.

Se ține de cuvânt.

– L-a căutat Eugen Sandu pe martorul Iulian Dumitriu, domnule avocat?
– Da. Eu nu știam, dar l-a căutat. Domnul Sandu căuta martorii accidentului ca aceștia să spună adevărul. Și de la restaurantul de vizavi i-au spus că la casa aceea e cineva care a văzut. Dar nu i-a spus omului decât să zică adevărul și numai adevărul.

– Și că Dumnezeu e Sus.
– Da, i-a spus că Dumnezeu e Sus și vede tot.

– E normal ca un suspect să ia legătura cu martorii?
– Păi, nu era martor în acel moment.

– Cum nu era? Iulian Dumitriu-tatăl depusese mărturie pe 17 octombrie 2017, iar clientul dumneavoastră l-a căutat în vara lui 2018.
– Dar el nu știa asta. Parchetul nici nu ne-a chemat când l-a audiat. Și nu a vrut să-l influențeze, ci doar să spună adevărul.

– Clientul dumneavoastră conduce mașina și acum, e adevărat?
– De ce nu o întrebați pe doamna avocat a Anei, că văd că colaborați bine cu ea!

– Nu colaborăm cu nimeni. Întrebăm pe toată lumea.
– Sper să fie așa. Ați scris că mașina a purtat-o pe fată 33 de metri pe capotă.

– Asta apare în expertiză și în declarațiile martorilor oculari.
– Nu e adevărat!

„Pentru ca faptele oamenilor să nu pălească prin trecerea vremii”

Ninge în Valea Lupului.

Sunt atât de mulți semeni ale căror vieți se țes în ceea ce părea un accident tragic, însă izolat, un bob mic, mic, vânturat și dispărut.

Dar oamenii au capacitatea unică de a rezista. Și, mai mult chiar decât ei, poveștile lor durează. Istoriile celor neînsemnați bat versiunea oficială a lumii și bat „nelucrarea” Parchetului, cum spune, despre cazul Anei, un judecător mâhnit de tergiversarea dosarului.

„Nelucrare” e un cuvânt pe care îl aștepți mai degrabă de la Herodot, decât de la un judecător de drepturi și libertăți în Iașiul lui decembrie 2018.

„Herodot din Halicarnas înfățișează aici rodul cercetărilor sale pentru ca faptele oamenilor să nu pălească prin trecerea vremii”, deapănă părintele istoriei.

„Pentru ca faptele oamenilor să nu pălească prin trecerea vremii”.

Merită.

Ana Maria Tănasă, 18 ani, a rămas paralizată în urma accidentului suferit în urmă cu trei ani


Citiți și:

VIDEO/ Ana de 1 Decembrie – Fata paralizată pe trecerea de pietoni care răspunde la „Te iubim!” clipind din ochi. După trei ani, șoferul n-a fost trimis în judecată!

Comisarul Gărzii de Mediu Iași care a lovit-o pe Ana și-a schimbat declarația și dă vina pe fata de 18 ani paralizată: „Nu a traversat pe trecerea de pietoni!”

Comentarii