Școala din spital. Copiii cu cancer învață în salon cu profesori care vin la patul lor și au o sală de joacă, locul lor de siguranță
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Sute de copii cu boli grave petrec luni în șir, poate chiar un an întreg pe patul de spital. Sunt zile când mai rămâne în salon un copil, dar aceasta este o situație rară, de cele mai multe ori fiind între doi și cinci copii. Nelipsite de lângă copii sunt mamele. Ele au învățat multe despre boala copiilor, dar mai ales despre nevoile micuților aflați în suferință. După prânz, când zumzetul și agitația dimineții se mai potolesc, în salon intră un alt om drag copiilor. Este profesorul care vine să facă lecții cu copiii internați timp îndelungat. Atunci, copilul uită de soluțiile care i-au intrat în venă toată dimineața, de durere și intră în atmosfera școlii. Pentru că, de acolo, din spital, le este tare dor de colegi, de profesori, de orele de matematică, de română, de toată viața de odinioară, când puteau zburda nestingeriți.
Cuprins:
Luciana Dimitrașcu este cu băiatul ei în spital de aproape 7 luni. Denis este în clasa a III-a și, când nu stă internat în spital, învață într-o școală din București.
”Știam că tratamentul este de lungă durată, iar cei de la Asociația P.A.V.E.L. ne-au spus că putem apela la un învățător. Cam la două zile vine doamna învățătoare și face ori matematică, ori română, depinde ce are el chef. Și domnul profesor de engleza vine miercuri”, povestește femeia.
Lui Denis îi place cel mai mult româna, iar cea mai frumoasă lectură este pentru el este din ”Amintiri din copilărie”, a lui Ion Creangă. Dintre peripețiile lui Nică își amintește cu drag ”La scăldat” și ”Pupăza din tei”. Are mulți prieteni și vorbește cu ei la telefon. Când merge acasă, îi place să meargă cu mama lui la cumpărături și să mănânce ce îi gătește ea.
Este un băiat puternic, frumos și, pentru că a fost cuminte, a primit în dar de la Moș Nicolae un Lego cu supereroi, pentru că, în fond, și el este un supererou. Moș Nicolae l-a căutat acasă, dar, nu l-a găsit, așa că a lăsat darul unchiului său, iar acesta i l-a adus la spital.
Denis ține în mână o poezie intitulată ”Moș Nicolae”, pe care trebuie să o învețe pentru viitoarea oră de română.
Un alt salon, o altă poveste. Alina Maria Mihalache stă lângă fetița ei, și ea tot în clasa a III-a. Fetița este în spital din aprilie, după ce i-a fost rău prima data înainte de Paști.
”Avea dureri mari de cap, spate și picioare, nu mai putea să meargă. Am mers la control la Spitalul ”Grigore Alexandrescu”, iar după multe analize, medicii au ridicat suspiciunea de leucemie acută limfoblastică. Copilul a fost trimis la Institutul Fundeni. Aici, din păcate, s-a confirmat diagnosticul. Copilul nu a mai mers deloc timp de două luni, a început tratamentul cu citostatice”, spune Alina Mihalache.
Pentru că stă mult în spital, fetița a fost și ea inclusă în programul Școala de spital. Face lecțiile cu o învățătoare, care îi predă matematică, română, religie, engleză și franceză, dar dintre toate materiile, cel mai mult îi place matematica. ”Dacă ne dă fișe, fac 2-3 fișe, dacă ne dă exerciții, câteva, 5-6”, spune fetița.
Pentru Limba română, citește povești și poezii, dar cel mai mult îi place ”Cartea cu Apolodor” și ”Scufița Roșie”. ”Îmi place să desenez, mai ales ponei. Am urcat o singură data pe unul”, mai spune fetița.
La Școala de spital învață cât poate și când poate, dar este bine că nu pierde definitiv contactul cu lecțiile, cu învățarea. Și chiar dacă este în spital, a venit și Moș Nicolae, care i-a adus în dar o caleașcă trasă de ponei și markere. În funcție de tratament, ar putea ajunge acasă de Moș Crăciun. Cu familia vorbește la telefon, dar ar vrea să ajungă acasă, unde are și multe prietene. După darul primit de la Moș Nicolae, i-a scris și lui Moș Crăciun, ce ar vrea să primească.
Fiecare copil din Clinica de pediatrie este inclus într-un program individualizat de pregătire, iar profesorii vin la spital și lucrează cu copiii atunci aceştia pot, în funcţie de tratament și starea fizică.
”În Clinica de pediatrie din Institutul Clinic Fundeni sunt între 80 și 90 de cazuri noi de hemopatii maligne, hemopatii benigne care necesită tratament și școlarizare. Dar, acordăm asistență medicală și pacienților internați în anii precedenți, pentru că durata tratamentului pentru o leucemie acută este de trei ani, astfel încât numărul de cazuri care sunt internate repetat în decursul unui an este cam de 500”, sune conferențiar doctor Anca Coliță, șeful clinicii.
Pentru copiii din programul Școala de spital, orele de curs se desfășoară cu profesori care vin după-amiaza la spital și lucrează individual cu fiecare elev. Este dificil ca ei să fie aduși la același nivel de pregătire, în primul rând din cauza faptului că sunt la momente diferite ale tratamentului, au vârste diferite și au un nivel de pregătire anterior spitalizării diferit.
Medicul Anca Coliță consideră un mare câștig acest program: Starea psihică a copiilor este net ameliorată datorită continuării programului de școlarizare. În special copiii de vârstă școlară, gimnaziu, liceu sunt foarte afectați de întreruperea anului școlar. Tratamentul unei astfel de afecțiuni necesită, de multe ori, între 6 și 12 luni de spitalizare aproape continuă, cu pauze de maximum o săptămână între curele de chimioterapie. În aceste condiții, este practic imposibil ca un pacient să continue programul de școlarizare obișnuit. Nu pot fi considerați egali, ca și capacitate fizică, celorlalți copii care nu primesc astfel de tratament. Este foarte important ca noi să le permitem continuarea școlii și mă bucur foarte mult că s-au găsit soluții ca acest program să fie derulat în spitalele din România. Copiii reușesc să depășească baremele, astfel încât nu pierd un an sau doi din viața lor școlară. Starea lor psihică este mult mai bună, sunt mai încrezători în șansele lor de a se face bine și, mai ales, că se vor întoarce în clasa din care au plecat, nu într-o clasă cu colegi noi, cu întârzierea anului școlar, care de multe ori este greu de acceptat”.
Copiii învață în salon, dar au și o sală de joacă, locul lor de siguranță și control
Prezența profesorilor la patul copilului este foarte bună, pentru că foarte mulți dintre copii, din cauza tratamentelor administrate, nu pot sta prea mult în poziție șezândă. În multe saloane există și mese, iar dacă starea copilului permite, pot învăța acolo.
Sala de joacă este un alt punct foarte important în susținerea copiilor pe durata tratamentului. Acolo, multe organizații neguvernamentale au programe de psihoterapie, de terapie prin joc, prin muzică, prin diverse activități practice, pentru că cel mai importrant lucru, în special după-amiaza, când activitatea medicală nu mai este atât de activă, este umplerea timpului. Unii dintre copii sunt spitalizați și 90 de zile continuu, așa că timpul în care nu au nimic de făcut trebuie umplut, iar sala de joacă este un loc extraordinar în care ei se pot aduna, ca să interacționeze unii cu alții, dar și cu psihologii. Acolo nu au acces nici doctorii și nici părinții, este un loc de siguranță, de confort.
Copiii au cancere hematologice, leucemii acute, leucemii cronice, limfoame, anemii aplastice, boli în care sunt dependenți de administrarea unui tratament transfuzional.
”Avem mulți copii care suferă de afecțiuni hematologice benigne, precum beta talasemia majoră sau hemophilia, care necesită tratamente trasfuzional, respectiv substitutiv cu factor de coagulare și stau mult timp în spital. Avem foarte mulți copii cu suferințe renale cronice care vin aici pentru continuarea și derularea programelor de dializă, și ei necesită de multe ori spitalizări îndelungate. Mai sunt bolnavi cu afecțiuni gastroenterologice severe, hepatice, ciroze, bolnavi care sunt în așteptarea unui transplant hepatic sau după un transplant hepatic, în așteptarea unui transplant medular sau a unui transplant renal, sau după aceste proceduri. Sunt bolnavi care necesită supraveghere specializată, care nu se poate derula în centre obișnuite și este nevoi de un centru terțiar, cum este Institutul Clinic Fundeni”, spune Anca Coliță.
Cum apare boala
Medicul spune că este foarte important să ne uităm cu atenție la copiii noștri și, dacă apar semnale de alarmă, cum ar fi paloarea, elemente hemoragice cutanate, o stare de slăbiciune inexplicabilă și care durează una-două săptămâni, dureri osoase nejustificate, lipsa poftei de mâncare sau scăderea în greutate, să mergem rapid la medic.
În bolile hematologice sunt afectate celule stem care se găsesc localizate la nivelul măduvei osoase. Boala evoluează în 2-3 luni, când apar primele semne în analizele care se pot face în mod curent.
La copii, leucemia acută limfoblastică, cu programele actuale de chimioterapie care se fac în Institutul Clinic Fundeni, rata de vindecare pe termen lung a acestor pacienți este între 85 și 90%.
Doar 20 de profesori pentru sute de copii bolnavi de cancer
Mihai Benchea este printre inițiatorii proiectului ”Școala de spital” al Asociației P.A.V.E.L. (Primind Ajutor, Viața Este Luminoasă), înfiinată de părinții copiilor bolnavi de cancer, leucemii și anemii grave. Proiectul a fost început ân 2011, dar abia peste 4 ani inițiatorii au convins autoritățile să trimită profesori de la școli din București la Institutul Oncologic, Institutul Clinic Fundeni și Spitalul ”Marie Curie”.
Printre profesorii care lucrează cu copiii bolnavi de cancer este și Fotinica Gliga, psihopedagog, doctor în științele educației și profesor de fizică
”Greutățile se leagă de școlarizarea elevilor de liceu. Nu există profesori care să-și dorească atât de tare să vină să lucreze cu copiii aflați în situația aceasta gravă. Lucrăm doar cu copii care au diagnosticul de leucemie sau cancer, dar am vrea să lucrăm și cu copiii care au tetrapareză spastică. Este obligatoriu să formăm o echipă de oameni care să dorescă să lucreze cu acești copii. Pot fi elevi, studenți, voluntari. Acum avem 12 profesori la Fundeni și 8 la Spitalul ”Marie Curie”, spune Fotinica Gliga.
Citește și:
VIDEO/Singura seară de iarnă de care oamenii străzii nu se tem: cina de Sfântul Nicolae. Se roagă și mănâncă
