EXCLUSIV/ Condiții de Clasa I în singura pușcărie ”de lux” din România. Cum trăiesc milionarii infractori în celulele de la Găești
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Spațiu peste normele Curții Europene, grupuri sanitare curate, apă proaspătă în curte, ușile deschise pe perioada nopții sunt câteva din condițiile deținuților care sunt cazați în corpul E.1 al Penitenciarului de la Găești, județul Dâmbovița.
Cuprins:
Faptul că deținuții dorm uneori cu ușile de la celule deschise, povestit de un fost deținut de la Găești, naște mirarea, mai ales când vine vorba de penitenciarele românești supraaglomerate și înțesate cu personaje dubioase. Vladimir a stat anul trecut câteva luni în pușcăria din Dâmbovița, în aceeași perioadă în care era cazat acolo și Ioan Niculae, considerat unul dintre cei mai bogați români, averea sa fiind evaluată în anii precedenți de revistele economice și la peste un miliard de euro. Mai trebuie amintit că închisoarea este una destinată deținuților repartizați în regimul deschis, cel mai ușor.
“Acolo e pension practic, eu am fost mutat două luni acolo. A fost norocul meu. Am stat într-o celulă cu încă doi colegi, iar la un moment dat a apărut și al patrulea. Mâncarea bună, curățenie. Gardienii îmi vorbeau frumos. Ușile nu se închideau la celule, doar pe culoare”, ne povestește parcă cu regret Vladimir, înconjurat de doi copii mici, cu muci la nas, atunci când l-am întâlnit într-o comună din județul Dâmbovița.
El s-a mai arătat mândru că a fost coleg cu Ioan Niculae, patronal InteAgro.
De lux
Acesta a fost cazat în corpul E.1 al Penitenciarului de la Găești, probabil singura clădire de lux din România unde deținuții au o viață tihnită, iar cerința de patru metri pătrați pentru fiecare deținut, cerută de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, este respectată.
Pușcăria din județul Dâmbovița este amenajată în locul unor clădiri care aparțineau unui centru de reeducare al tinerilor. A fost transformat în închisoare în 2002 și de atunci a devenit visul interzis al celor peste 27.000 de condamnați care sunt în pușcăriile autohtone, conform datele Admnistrației Naționale a Penitenciarelor (ANP).
Pușcăria poate găzdui în jur de 600 de deținuți, însă doar viața celor de E.1 este una de lux, aici a fost cazat de altfel și Ioan Niculae. De altfel, în jargonul condamnaților de la Găești, reiese că traiul la E.1 este considerat unul de Clasa I. Restul, din corpurile E.2 și E.3, au condiții decente.
Condiții “de fete”
Pavilionul de lux este amenajat în corpul fostului centru de reedecare destinat minorelor. Deținuții care sunt cazați aici muncesc de obicei la deservire și astfel câștigă zile care li se scad din pedeapsă. Secția are zece camere. Nouă odăi au câte patru paturi, iar a zecea are doar două paturi. Camerele mari, de câte patru paturi, au aproximativ 18 mp cu tot cu băi astfel că fiecărui deținut îi revin aproximativ 4 mp spațiu personal.
Deținuții de aici au acces și la un frigider amplasat la intrare, în camera ofițerului de pază. Secția are telefon, curte de plimbare și este amplasată față în față cu corpul de clădire în care funcționează biblioteca și camerele destinate activităților educative. Fiecare cameră are grup sanitar propriu (două chiuvete, WC și duș) și apă caldă permanent, așa cum au constatat reprezentanții APADOR-CH, organizație non-guvernamentală care a inspectat condițiile de viață de după gratii.
Realitatea din celulele de la Penitenciarul Găești
Printre civilii care au pătruns în spatele gratiilor de la Găești fără să aibă vreo condamnare sunt reprezentanții Asociației APADOR-Ch. Aceștia au constatat că viața de aici a deținuților este una în general bună. Printre cele constate de inspectorii non-guvernamentali amintim. La Găești pot ajunge teoretic doar condamnații din județul Dâmbovița sau cei care mai au de ispășit pedepse sub un an și cer transferul aici.
- De menționat ca aspect pozitiv în ce privește secțiile de deținere existența sălilor de mese pentru toți deținuții.
- Penitenciarul are propriul castel de apă. Apa rece, de bună calitate, este furnizată permanent, inclusiv la țâșnitoare amplasate în curte.
- Apa caldă este disponibilă de două ori pe săptămână, însă deținuții implicați în diverse activități (cum ar fi cei care lucrează la blocul alimentar) pot face duș zilnic.
- Apa caldă, dar și căldura pe timp de iarnă provin de la centrala proprie relativ nouă și aflată în stare de bună funcționare. Pentru activități de recreere deținuții au la dispoziție curți de plimbare generoase ca spațiu, un teren de sport mare și o sală de sport folosită și de personal.
- Există loc suficient, precum și amenajări pentru: fotbal, tenis, tenis de masă, baschet. Sala de sport este dotată și cu aparate de forță, și cu dușuri.
- Blocul alimentar este amenajat într-o clădire nouă, curată și bine întreținută. 8 bucătari lucrează atât pentru prepararea hranei deținuților cât și a angajaților
- Pentru norma comună de hrană se preparau pentru prânz ciorbă de fasole, pilaf cu carne și salată verde (din producție proprie) iar pentru seara urma să se prepare salată orientală. 29 de kg de carne în carcasă fuseseră folosite pentru norma comună de hrană adică pentru 413 deținuți – 70 gr/deținut.
- Ieșirea în curțile de plimbare se face liber, în intervalele orare cuprinse între cele patru momente în care se face apelul și în care se închid ușile: 7.45, 12.00, 19.30 și 21.00. În curțile de plimbare există bănci și telefoane, iar unele au spații verzi amenajate de deținuți.
Cine a fost la Clasa I
Patronul de la InterAgro și al echipei de fotbal Astra Giurgiu a fost condamnat, în aprilie 2015, la doi ani și șase luni pentru finanțarea ilegală a PSD, în dosarul în care a fost condamnat și „Baronul” de Brăila, Gheorghe Bunea Stancu. Deși Niculae trebuia cazat la Penitenciarul Giurgiu, acesta a obținut transferul la Găești.
Ioan Niculae a studiat la Școala de ofițeri de miliție și securitate de la Băneasa. A lucrat la Întrepriderea de Comerț Exterior în anii '80, în sectorul export îngrășăminte chimice.
Victor Babiuc, fostul ministru al Apărării, a mai fost, în anii '70, și consilier juridic, șef la Ministerul Comerțului Exterior.
Dumitru Cioflină, șef al Statului Major al Armatei Române (1991-1997), a deținut funcții de conducere și înainte de 1990 în Armata Română.
