Riscuri pentru angajatorii care neglijează sănătatea salariaților
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Acest articol face parte dintr-o serie de materiale sub egida parteneriatului dintre Regina Maria și Avocatoo. Sănătatea este pe locul al doilea ca importanță generală în calitatea vieții, după copii. Cu toate acestea, oamenii fac prea puțin pentru a fi bine cu ei. Asta implică și sănătatea psihoemoțională. Un studiu realizat în 2022 de Rețeaua de Sănătate Regina Maria – „Starea de bine a românilor” – spune că 1 din 2 români se confruntă cu o problemă de natură psihoemoțională. Și mai spune că 38% resimt acasă oboseala de la muncă. Este ultimul articol din această serie, primele trei fiind despre: burnout, riscuri psihosociale și impactul asupra sănătății, problemele legislative pe acest subiect și drepturile și obligațiile angajaților/angajatorilor. În plus, găsești deja pe rețelele noastre de socializare postări fix pe acest subiect.
Cuprins:
Printre implicațiile economice pe care le riscă un angajator care neglijează sănătatea psihică a salariaților se numără fluctuațiile de personal, generate de scăderea motivației și dorința de părăsi locul de muncă.
Un salariat stresat și epuizat este mai predispus riscului de accidentare la locul de muncă, un episod deloc plăcut pentru un angajator. Aceasta deoarece este obligat să raporteze accidentul și vor urma controale desfășurate de ITM, Inspecția Muncii sau autoritățile de sănătate publică teritoriale, în funcție de gravitatea accidentului.
Nerespectarea obligaţiei de a proteja sănătatea şi securitatea fizică şi psihică a angajatului la locul de muncă şi de a preveni hărţuirea morală la locul de muncă antrenează consecinţe juridice pentru angajator în planul răspunderii civile, contravenţionale, dar şi în planul răspunderii penale.
Răspunderea civilă
Reintegrarea la locul de muncă și obligarea angajatorului la plata către angajat a unei despăgubiri în cuantum egal cu echivalentul drepturilor salariale de care a fost lipsit
Un astfel de remediu poate fi utilizat în cazul concedierilor nelegale, în cazul în care această măsură se bazează în aparență pe unele din cazurile prevăzute de lege (spre exemplu, desființare de post, necorespundere profesională, săvârșirea unei abateri disciplinare), însă în realitate angajatorul a avut în vedere cauza injuste (spre exemplu, faptul că salariații și-au reclamat drepturile, au refuzat să se supună hărțuirii morale la locul de muncă, au fost discriminați etc.).
Dacă angajatorul va invoca elemente de fapt de unde să rezulte faptul că motivul vizat de angajator se circumscrie celor enumerate mai sus, îi revine apoi angajatorului sarcina de a proba faptul că aspectele avute în vedere în adoptarea măsurii au fost, de fapt, unele obiective și legale.
În cazul în care contestarea deciziei de concediere va fi soluționată în mod favorabil pentru salariat, acesta va beneficia de salariile de care a fost lipsit, între momentul încetării contractului și a reintegrării efective în postul deținut anterior.
O altă situație în care ar putea fi utilizat un astfel de remediu ar putea interveni în cazul în care salariatul cedează presiunilor angajatorului și demisionează, deși nu ar fi avut această intenție. Ca urmare a hotărârii instanței de judecată, actul care consemnează demisia va fi lipsit de consecințe juridice.
Obținerea daunelor morale de către salariat
În cazul în care mediul ostil, stresant, înjositor de la locul de muncă, în mod implicit sunt lezate valori inerente fiinţei umane, precum reputaţia, onoarea, integritatea psihică, caz în care persoana vinovată pentru producerea prejudiciului moral ar putea fi obligată la despăgubiri. Întrucât nu se poate determina într-un mod matematic suferinţa psihică, durerea internă resimțită de o persoană, aceasta trebuie dedusă, printr-un raţionament logic, pornind de la circumstanțele de fapt cunoscute și elementele relevante ale speței.
Spre exemplu, prin Decizia civilă nr. 338/2018 a Curții de Apel Iași, instanța a reținut faptul că șeful ierarhic i-a cerut salariatului să își dea demisia de mai multe ori pe parcursul unui an, făcându-se asupra lui presiuni în acest sens, ceea ce a determinat un stres resimțit puternic de către salariat, care a adus atingere demnității sale și a admis cererea salariatului privind plata de daune morale în cuantum de 10.000 RON.
De asemenea, prin Sentința nr. 6858/2016 a Tribunalului București, prin care se acordă daune morale în cuantum de 45.000 de lei pentru hărțuirea morală la locul de muncă.
Instanța reține faptul că a fost dovedită în cauză o hărțuire pe orizontală (cauzată de ceilalți angajați, cu tolerarea situației de către angajator), prin restricționarea accesului reclamantului la platforma de lucru timp de trei saptamani, în perioada 21.11. – 05.12.2014, de către colegii sai, în condițiile în care martorul propus de pârâta, a declarat că în mod normal restricționarea unui consultant la platformă dura 2-3 zile.
Cu privire la modul în care compania pârâtă a înțeles să analizeze plângerile reclamantului de hărțuire, instanța apreciază ca aceasta nu a facut o investigație serioasă.
Raportat la aspectele învederate, instanța reține următoarele:
Față de situatia de fapt reținută anterior, instanța apreciază că sunt întrunite condițiile răspunderii angajatorului prevăzute de art. 253 C.muncii, respectiv fapta ilicită a prepușilor pârâtei de a-l hărțui psihic pe reclamant, în timpul programului de lucru și în legătură cu serviciul, prejudiciul produs acestuia, constând în suferințele psihice îndurate, legătura de cauzalitate indisolubilă între fapta ilicită și prejudiciul produs, vinovăția reprezentanților pârâtei sub forma intenției.
În ceea ce priveste stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente prejudiciul moral produs reclamantului, instanța va avea în vedere consecințele negative suferite de reclamant pe plan psihic, creându-i-se o stare de angoasă permanentă, importanța valorilor morale lezate, respectiv demnitatea și integritatea psihică ale acestuia, intensitatea ridicată cu care au fost percepute consecințele vătămarii de către reclamant, măsura în care i-a fost afectată situația familială și profesională, trebuind în cele din urmă să demisioneze. ****
Consiliere psihologică suportată de angajator
În cazul constatării unei fapte de hărțuire morală la locul de muncă, instanța de judecată poate să dispună obligarea angajatorului la luarea tuturor măsurilor necesare pentru a stopa orice acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă cu privire la angajatul în cauză. Citește continuarea pe avocatoo.ro
ARTICOL PRELUAT DE PE SITE-UL AVOCATOO.RO
![A aruncat toate hainele la 60 de ani! Salma Hayek s-a scăldat goală pușcă în ocean: «60 și recunoscătoare» [15 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/rkek9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL055dEY3MU9FaHlrVFpONU54dkdhdVZ1Z3dkZlJKcU5XNjNQQkdhM2kuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
