Cuprins:
„O facultate în România nu-mi oferă mari posibilități”
Tânăra ne-a spus că a ales studiile în străinătate datorită sistemului de educație mult mai aplicat care se practică acolo. „După absolvire, voi avea certitudinea unui job care se caută și șanse la o carieră în domeniu. Pentru că școala de acolo chiar te pregătește pentru viață. Examenele se bazează foarte mult pe proiecte de grup și examene practice. Educația în sine este orientată către dezvoltare personală și abilități care ți se cer în câmpul muncii. Ești încă din facultate antrenat, pregătit pentru jobul la care vei aplica”, ne-a explicat tânăra, care își dorește să capete experiență încă de pe băncile școlii. „În România ieși din facultate cu foarte multe informații, ai o bază solidă de teorie, dar îți lipsește practica. Și nu te angajează nimeni fără experiență. Sau prinzi un job prost plătit. Eu mi-am dorit mai mult de atât”.
Bianca ne-a mărturisit că urăște să tocească, iar sistemul de învățământ românesc este încremenit în paradigme învechite, bazate pe memorare. La noi, cantitatea înseamnă calitate. Cu cât mai mult, cu atât mai bine. „Dar ce te faci când ajungi, efectiv, la job și constați că nu știi, de fapt, să faci nimic?” Eleva ne-a mărturisit că metodele de predare în școala românească sunt desuete, să știi doar teorie nu este de foarte mare ajutor, iar evaluarea nu mai are aproape nici o relevanță. „Mie îmi place foarte mult să învăț lucrurile în mod practic. Evident, învăț și teorie, pentru că trebuie să existe o bază, dar este important să învăț și cum s-o aplic”.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_bdf164fd5444772a47ae319c845efa83.jpg)
„După un test de orientare în carieră am ales Olanda”
Este și motivul pentru care tânăra a decis să-și continue educația în străinătate, acolo unde are mai multe oportunități și o șansă reală la o carieră de succes. Bianca a început pregătirea pentru admiterea la Universitatea din Groningen, Olanda, încă de anul trecut. „În clasa a XI-a am participat la un test de orientare în carieră, iar acela a fost momentul decisiv. Mi-am dat seama ce-mi doresc cu adevărat, în ce domeniu excelez și unde m-aș integra mai bine”.
Drumul însă nu a fost unul ușor. „La IntegralEdu am trecut, inițial, prin două teste: unul de interese și unul de abilități, fiecare dintre ele cu 200-300 de întrebări. La testul de abilități am fost evaluată la limba engleză. Apoi, în 30 de minute, a trebuit să fac mai multe calcule. Cât despre testul de interese, acesta a constat în mai multe întrebări despre ce mi-ar plăcea să fac în viață”.
În urma testării a reieșit că Bianca are o înclinație către limbi străine, comunicare și psihologie. „Am discutat cu ai mei, dar și cu consilierii în carieră și, în cele din urmă, am ales Universitatea din Groningen, specializarea comunicare”.
Aici, continuă Bianca, există o ofertă foarte variată de internshipuri, ocazii de a lucra încă din facultate, tocmai pentru ca studenții să capete experiență în domeniul în care studiază. „Sunt multe proiecte individuale și de grup în care înveți să comunici în social media, în ziare, în reviste. Te învârți în aceste medii, intri în contact direct cu oamenii care activează în domeniile respective”.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_f3007858113c72442158496db4a1645a.jpg)
Înainte de a se decide la ce universitate se va înscrie, Bianca a făcut anul trecut un tur al facultăților din Olanda. „Am vizitat mai multe universități în Amsterdam, în Utrecht, în Groningen, Delft și Rotterdam. Și orașul Groningen mi-a plăcut foarte, foarte mult. Este un oraș mic, plin de viață, cu clădiri superbe, oameni liniștiți, o atmosferă cozy pe care o ador. A fost dragoste la prima vedere. Cât despre clădirea universității, este un palat!”
Admiterea, pe bază de portofoliu
Pe Bianca a încântat-o mult și primirea care i-a fost făcută când a vizitat facultatea. „Sunt acolo studenți români, chiar foști colegi de-ai mei din Coșbuc. A fost tare frumos să ne întâlnim. Ne-au făcut turul universității, ne-au povestit despre oferta educațională, despre programe, ne-au explicat ce oportunități ne așteaptă, ce avantaje vom avea dacă vom studia aici”.
Tânăra speră că se va acomoda repede cu locurile, dar și cu oamenii. „Nu știu limba olandeză, mi se pare și dificil de învățat. Dar voi încerca, pentru că studenții olandezi oferă pregătire, meditații. Ar fi păcat să nu profit. Mi-ar plăcea să știu măcar cuvinte de bază, să pot purta o conversație simplă. Dar, în general, ne vom înțelege în engleză”.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_4948ef602e67c1b00d206a1b1a7adcf4.jpg)
Cât despre locuitorii orașului, aceștia sunt destul de reci, dar foarte politicoși. „Mă bazez mult pe faptul că orașul este unul studențesc. Prin urmare, mediul meu va fi acolo, între studenți, voi intra în contact mai puțin cu localnicii”, ne-a mai spus viitoarea studentă.
Programul pe care l-a accesat Bianca durează trei ani și se numește „Communication and Information Studies”. „Voi avea mai multe cursuri de comunicare în social media, în televiziune, în ziare, reviste. Voi studia și statistică”.
Însă, până să ajungă să învețe la una dintre cele mai bune universități din Europa, Bianca a trebuit să lucreze intens la portofoliul cerut pentru a fi admisă. „Mi-am depus la dosar toate activitățile pe care le-am făcut în liceu, toate premiile, olimpiade, diplomele, absolut tot. Plus o fișă cu toate mediile din liceu din clasa IX-a până în clasa a XI-a și Cambridge-ul la engleză. Am nevoie, de asemenea, să obțin o notă de peste 7 la Bacalaureat”.
Tânăra se laudă cu mențiune specială la Olimpiada Națională de Spaniolă, premiu câștigat doi ani la rând. Tot doi ani la rând a luat și premiul trei pe municipiu la Olimpiada Română de Lectură ca Abilitate de Viață.
„Am diploma de membru activ într-un club de voluntariat unde se organizează multe evenimente caritabile. Am, de asemenea, un curs de Public Speaking urmat la liceu și unul de PR. Anul acesta am fost și director de PR și am depus și diploma respectivă la dosar”.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/06/universitatea-groningen-shutterstock-1024x768.jpg)
Cât costă să studiezi în afară: „Fără ajutor din partea părinților este foarte greu”
La Universitatea din Groningen, anul de studiu costă 2.600 de euro. „Plus banii de mâncare, utilități și alte cheltuieli. Mă ajută părinții foarte mult, dar voi încerca să-mi găsesc și eu un loc de muncă part-time. Să-mi asigur o parte din banii de buzunar. Mi-ar plăcea să lucrez într-o cafenea, să stau conectată cu oamenii, cu colegii mei, să aud limba, să mă obișnuiesc cu ea”.
Cazarea o va împărți cu o colegă. „Este o casă cu etaj și care se află la 15 minute de mers pe jos de Universitate. E într-o zonă liniștită a orașului, găsită printr-o agenție imobiliară”.
Casa, ne-a spus tânăra, are la parter livingul, bucătăria și o baie. La etaj sunt două camere și încă o baie. „Un dormitor este mai mare, altul este mai mic. În funcție de dormitorul în care voi sta, voi plăti chirie 700 sau 725 de euro pe lună. Dar acesta este prețul fără utilități. Căci întreținerea presupune alți bani, iar suma nu va fi niciodată una fixă. Depinde câtă apă consumăm, cât curent electric și gaze”.
Părinții îi vor oferi Biancăi un buget lunar în care fata va trebui să se încadreze. „Ei vor face un efort financiar uriaș, așa că va trebui să mă descurc cu un buget relativ restrâns. Încă nu știu care va fi, încă discutăm. Cert e că va trebui să renunț la anumite lucruri. Dar e în regulă. Mă voi descurca având orice sumă”, ne-a mai spus tânăra.
Vezi Rezultate BAC 2025 – notele la Bacalaureat 2025 au fost afișate! Cum depui contestație la BAC 2025 – model contestație!
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_baf396da0bd72189054210db8fc64a2f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_50cf2d4e94cdf65ec3439baa4e4de752.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_197828ef6ac102045a69d75aee5bfd14.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_ee054ec0f4a14290921d665db6e45720.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_e70c78c7ba7ce7e57a8722eb189160cb.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_06499203f8c804acfb3f8a1258329ef7.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_f789ea768c83d4e00ac7a6ebd0d9bbea.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_1701e186b92ee42dcf9aa8cc983dd5b0.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_a3662c68c0ef4a0304dd15bf6a814edf.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_d7a94eb5d34b6ceea0c709dde7fac0f9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_cc7bdecf4b1aa6c43ef342a2d4ed061f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_d66c8bf4b7ba403b4b2536beedeb3363.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_7394912e2fb15a867bdc115a831a937f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/278_97bdc03bb10c5f88ecc46e5e39d8ceca.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_2381c71f4ec384526173657aa5a671fe.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_adbd44b762c676fe65c55cb2e95128d9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_17d5564212c120126d363265e54dc4d9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_b0a9112a1fe4ab7e733e79905b18e24e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_16e0fa4e0e37eb0d14a43ad7d99733cf.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_439ef289ea7183c2e15d74cec04a9046.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_b9424f1cb3e4ab0f8649fa2d8c72bc1a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/plugins/rro-feed/no-picture.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_4c00bbb6173787717a8e860098936f8c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/254_006ce7b038ad887dfc29d1b784a1584d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_b742eed80a9b4098ccf31a45e9674b63.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_506985f8b4837afb9989731336a3ba01.jpg)
Demradulescu 05.06.2025, 22:10
Mai cunoaștem noi niste cazuri,nu dau nume care au plecat sa studieze afară și care peste ani fară să profeseze ce au studiat au intrat în politică și le merge bine,foarte bine.
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.