Rocada inspectorilor școlari s-a încheiat, iar politicienii au bătut și în acest an palma: și-au reîmpărțit zonele de influență și putere din Educație în funcție de propriile interese. Din această felie de tort au mușcat PNL, PSD și USR, care-și plimbă oamenii de pe-o funcție pe alta pe principiul „să mănânce și gura mea ceva”.
Cuprins:
Aceste numiri din pix, prin detașare în interesul învățământului, sunt făcute de ministrul Educației. Acesta decide - în funcție de interesele partidelor politice - ce oameni rămân în sistem, care dintre ei pleacă și care sunt detașați pe alte posturi. Totul se întâmplă în contextul în care legea care prevede desființarea acestor instituții-căpușă a trecut până acum prin trei amânări.
1 septembrie este data la care a intrat în funcțiune noua garnitură de inspectori școlari numiți de ministrul Educației, din pix, pe criterii politice. Este vorba despre 126 de persoane - inspectori generali și adjuncți - care au ajuns în poziții de conducere cheie doar pe baza unor hârtii depuse într-un dosar, însă având în spate susținerea unor partide și oameni politici. Iar acest lucru se întâmplă de cinci ani, la fiecare început de septembrie.
Ultimul concurs pentru inspectorii școlari generali și adjuncți a avut loc în anul 2017. Mandatele acestora au expirat însă după patru ani, în 2021, când, teoretic, ar fi trebuit organizat un nou concurs. Însă, surpriză! Acesta nu a mai avut loc, iar de atunci și până în prezent, inspectorii școlari au fost numiți prin detașare în interesul învățământului, o procedură reglementată în metodologia de organizare și desfășurare a concursului pentru ocuparea funcțiilor de inspector școlar general, inspector școlar adjunct din inspectoratele școlare și de director al casei corpului didactic, din 2 aprilie 2020. „Detașarea este reglementată de articolul 20 din această metodologie. Nu există altă metodologie, separată; în ordinele de numire ale inspectorilor școlari este invocat strict articolul 20”, au declarat pentru Libertatea surse din cadrul Ministerului Educației.
Articolul 20 din metodologie prevede următoarele: „(1) În condițiile în care după finalizarea concursului rămân vacante funcții de inspector școlar general, inspector școlar general adjunct din inspectoratele școlare și de director al casei corpului didactic sau în cazul vacantării funcțiilor între perioadele de organizare a concursului, ocuparea acestora se poate realiza prin detașare în interesul învățământului, până la organizarea unui nou concurs, dar nu mai târziu de sfârșitul anului școlar.
(2) Ministrul educației și cercetării emite ordinul privind ocuparea prin detașare în interesul învățământului.
(3) Ministrul educației și cercetării poate dispune încetarea detașării în funcția de inspector școlar general, inspector școlar general adjunct din inspectoratul școlar și de director al casei corpului didactic la o dată anterioară expirării termenului detașării.
(4) Eliberarea din funcția de inspector școlar general, inspector școlar general adjunct din inspectoratele școlare și de director al casei corpului didactic se face de către ministrul educației și cercetării, în condițiile legii”.
„Cât despre criteriile după care sunt numiți acești oameni în fruntea inspectoratelor, ele sunt aceleași ca și când ar da concurs, numai că nu dau”, au mai transmis reprezentanții ministerului.
Concret, cine trebuie să ajungă pe funcție - cu binecuvântare de la partid - trece printr-un proces de selecție care este, de fapt, doar o formă fără fond. Pentru că numele sunt alese cu mare grijă și din timp. Prin urmare, ascunși după paravanul unei legi care șchioapătă, acești oameni sunt numiți pe niște funcții de la înălțimea cărora joacă educația pe degete, ca un păpușar, după bunul plac.
Care este, oficial, traseul numirii în funcție al unui inspector școlar general sau adjunct? Lucrurile sunt simple și țin doar de o procedură administrativă. Persoanele care candidează trebuie să trimită în format electronic un dosar la Ministerul Educației, mai exact la Direcția Generală a Managementului Carierei Didactice, acolo unde se verifică, pe baza documentelor transmise, dacă sunt sau nu eligibile. Dosarul conține documente administrative, documente justificative care susțin declarațiile din curriculum vitae și oferta managerială pentru postul pentru care candidează oamenii respectivi.
Ministrul Educației, Mihai Dimian, a declarat zilele trecute că inspectorii școlari generali au fost înlocuiți în acest an în maximum 25% dintre județe. Oficialul a explicat într-o intervenție televizată că schimbările au fost făcute în funcție de rezultatele obținute de elevi la Evaluarea Națională, la Bacalaureat și în funcție de modul în care au fost gestionate fondurile primite de la buget.
Mai mult, întrebat la Prima News dacă noii inspectori școlari generali și adjuncți au fost numiți politic, ministrul Mihai Dimian a ținut să facă o precizare: aceste persoane au fost propuse de responsabili pe învățământul preuniversitar din Ministerul Educației. „Nu mă apuc eu să fac propuneri”, a susținut ministrul. Prin urmare, dacă urmărim firul acestei logici, Dimian a semnat „ca primarul”, fără să știe pe cine numește în aceste funcții.
Detașarea în interesul învățământului nu se poate face însă cu forța. Persoana vizată trebuie să-și dea acordul scris. „În acordul de numire pe care îl dă, persoana își trece calitatea pe care o are în sistem și, pentru că vorbim despre învățământul preuniversitar, toți, dar absolut toți, trebuie să aibă calitatea de cadru didactic”, au mai precizat pentru Libertatea reprezentanții ministerului.
„Având în vedere că nu se organizează concurs până la intrarea în vigoare a prevederilor de reorganizare a inspectoratelor școlare, conform Legii 198/2023, numirea inspectorilor școlari se face pe maximum un an - de la începutul anului școlar până la finalul lui, adică până în data de 31 august”, a mai precizat instituția.
Neoficial însă, oamenii care ajung în funcții sunt puși pe linie de partid, în urma unor înțelegeri politice, mecanismul fiind unul piramidal. Ministrul, aflat în vârful ierarhiei, numește inspectorii generali și adjuncți din București și țară. Aceștia numesc apoi întreaga structură a inspectoratelor, printre care inspectorii de specialitate, de proiecte și management școlar. Mai departe, acești inspectori, la rândul lor, aleg directorii de școli. Tot prin detașare.
Acesta este, în linii mari, traseul numirilor la vârful inspectoratelor școlare: partidele desemnează, ministerul aprobă, persoanele vizate își dau acordul, iar numirea se face prin detașare, o excepție care este stipulată în lege, dar care de cinci ani a devenit regulă.
Potrivit articolului 116 din Legea învățământului preuniversitar 198/2023, Inspectoratele școlare județene și cel al Municipiului București vor fi înlocuite de Direcții Județene de Învățământ Preuniversitar și de Direcția Municipiului București de Învățământ Preuniversitar. Aceste instituții rămân fără inspecții școlare în atribuții. Este vorba despre inspecția școlară generală, cea tematică și inspecția de specialitate care trec - toate - în atribuțiile Agenției Române pentru Asigurarea Calității și Inspecție în Învățământul Preuniversitar (ARACIP).
În paralel, Ministerul Educației a propus schimbări importante și pentru ocuparea funcțiilor de inspector școlar. Însă nu vorbim despre o metodologie dedicată concursurilor pentru ocuparea postului de directori ai acestor noi structuri, ci despre concursurile de inspectori școlari care vor face parte din noile instituții.
Potrivit proiectului de metodologie, la concursul pentru ocuparea funcțiilor de inspector școlar se vor putea înscrie cadre didactice titulare din învățământul preuniversitar, angajate pe perioadă nedeterminată, care au diplomă de licență și cel puțin gradul didactic II sau titlul științific de doctor.
O altă condiție este vechimea: candidații trebuie să aibă minimum șase ani vechime în învățământul preuniversitar, trebuie să fi obținut calificativul anual „foarte bine” în ultimii cinci ani și să nu fi fost sancționați disciplinar. Proiectul mai prevede condiții referitoare la situația juridică și medicală a candidaților. Ei nu trebuie să fi fost condamnați penal printr-o hotărâre definitivă, trebuie să fie apți din punct de vedere medical și să nu îndeplinească condițiile legale de pensionare.
Proiectul stabilește ca funcția de inspector școlar va fi incompatibilă cu ocuparea funcției de președinte sau vicepreședinte în structurile de conducere ale partidelor politice, la nivel local, județean, al municipiului București sau național. De asemenea, inspectorii nu vor putea ocupa funcții de primar, viceprimar, președinte sau vicepreședinte de consiliu județean ori al Consiliului General al Municipiului București. O altă incompatibilitate se referă la funcțiile de conducere din organizațiile sindicale.
Prin urmare, metodologia propusă introduce reguli menite să limiteze situațiile în care persoana care exercită atribuții de control și îndrumare în sistemul de educație are, în același timp, funcții politice sau sindicale de conducere.
Potrivit calendarului, toate aceste modificări urmau să intre în vigoare începând cu anul 2024, însă termenul nu a fost respectat, aplicarea prevederilor fiind împinsă succesiv, prin trei acte normative de prorogare, până în anul școlar 2027-2028.
La doar câteva luni după adoptarea Legii 198/2023, calendarul reorganizării inspectoratelor școlare a fost modificat. Prin OUG nr. 115/2023, Guvernul a prorogat aplicarea mai multor prevederi ale legii educației, inclusiv pe cele care vizau reorganizarea structurilor din sistem. Termenul pentru aplicarea schimbărilor a fost împins până la începutul anului școlar 2025-2026.
La finalul anului 2024, Guvernul a intervenit din nou prin OUG nr. 156 din 30 decembrie 2024. Actul normativ a amânat aplicarea prevederilor până la începutul anului școlar 2026-2027.
A treia amânare a avut loc anul trecut, prin Legea 141/2025, care a împins reorganizarea inspectoratelor școlare până în anul 2027-2028.
Reporterii Libertate au solicitat Ministerului Educației lista inspectorilor școlari generali și adjuncți pe județe pentru anul școlar 2026-2027, iar printre noile persoane desemnate se numără și foarte multe susținute politic. În județul Buzău, de exemplu, ștafeta a fost predată de PSD celor de la PNL. În Maramureș, Olt, Călărași, la fel, tot PNL a preluat frâiele educației. La Constanța, în schimb, unul dintre inspectorii adjuncți este membru USR.
Iată și câteva nume:
Profesoara Gina Manea a fost numită în fruntea Inspectoratului Școlar Județean Buzău. Aceasta a fost numită inspector general, fiind susținută de PNL, scrie presa locală. Tot din partea PNL ar veni și inspectorul școlar adjunct Felicia Boșcodeală. Potrivit Edupedu, Felicia Boșcodeală este soția fostului primar PSD Constantin Boșcodeală, condamnat în trecut pentru fapte de corupție. Al doilea inspector general adjunct este Liliana Șerbănică, susținută de USR.
Mariana Gheorghe, consilier județean din partea PNL, a preluat conducerea ISJ Olt, iar Adrian Bărbulete (PSD) a devenit adjunct, potrivit Agerpres. Practic, cei doi au făcut schimb de funcții. Noua șefă ISJ Olt ajunge astfel în fruntea Inspectoratului Școlar Olt a treia oară.
La Constanța, Florentina Nicoară, membră USR, a fost numită în funcția de inspector școlar general adjunct. Aceasta a candidat la Senat pe listele USR în 2024, potrivit ziarelor locale.
Învățătoarea Bogdana Gabriela Grapa a fost numită inspector general adjunct la Inspectoratul Școlar Județean Brașov. Potrivit presei locale, aceasta este soția șefului USR Mihai Grapă, care în 2024 a câștigat un post de consilier local al comunei Cristian, din partea USR.
Marinela Marc, șefa Inspectoratului Școlar Județean Cluj, este susținută politic de PNL. Aceasta a fost implicată într-un scandal cu iz religios. Concret, inspectoarea ar fi transmis o adresă unităților de învățământ din municipiul Cluj-Napoca, obligându-le să „asigure participarea unei clase de elevi” la slujba religioasă organizată la începutul anului școlar.
Potrivit informațiilor primite din partea Ministerului Educației, lista completă a inspectorilor școlari generali și adjuncți conține 126 de nume.
Întrebați despre apartenența politică a acestor persoane, care ajung sau rămân în fruntea inspectoratelor școlare, reprezentanții Ministerului Educației au precizat pentru Libertatea că nu dețin astfel de informații. „Nu facem astfel de statistici, nu trece nimeni într-un tabel numele persoanei X de la partidul Y”.
Cât despre calitatea acestora înainte de numire - cine sunt, ce funcții au ocupat - ministerul a precizat că aceste date se regăsesc în CV-urile persoanelor respective, documente afișate pe site-urile inspectoratelor pe care le conduc. „La nivelul direcției de resurse umane din cadrul ministerului se face un tabel de uz intern care conține următoarele informații: nume/prenume/județ/email/telefon/fax. Atât”.
Însă nu mai este niciun secret: în fiecare an partidele politice își împart teritoriul, puterea și influența punând în funcții cheie propriile persoane care le protejează propriile interese. Este declarația fostei directoare adjuncte a Colegiului Național „B.P. Hasdeu” din Buzău, Anca Florea, care a declarat război pe față atât conducerii actuale a liceului cât și fostei conduceri a inspectoratului școlar. Despre această instituție, profesoara spune că este viciată de interese de grup meschine, de ordin politic. „Nu sunt interese de ordin politic în momentul în care în școală ajunge profesor un inspector care aparține unui partid? Nu este oare interes politic în momentul în care directorul este numit în funcție de gradul de obediență? În momentul în care se semnalează un aspect de încălcare a legii, iar situația este mușamalizată? În momentul în care într-o școală încă activează un cadru didactic acuzat de elevi și părinți de comportamente neadecvate? Iar nimeni nu ia nicio măsură?”.
Anca Florea a declarat pentru Libertatea că „există o politizare a sistemului de educație până la această ultimă verigă, cea a profesorilor, care primesc o catedră sau sunt transferați în anumite școli în funcție de apartenența lor la un anumit partid. Când persoana X trebuie să ajungă în școala Y din motive politice, atunci politizarea ajunge să facă cel mai mare deserviciu școlii”.
La fel și directorii, și ei sunt numiți în funcție de apartenența la un anumit partid. „Noua directoare adjunctă, care a venit în locul meu, este din partea PNL”, a mai spus Anca Florea.
gabiprossi 09.09.2026, 15:05
Va doare pe voi de copiii romani si de invatamant, cum ma doare pe mine de voi, astia din politica! Numiti toti cofetarii in functii, rezultate au aparut! Cat vor mai inghiti romanii aceasta mizerie???