Elevii cei mai buni din rural ar trebui să fie penalizați, dacă nu se întorc să muncească în satele din care au plecat, spune economistul-șef al BNR

Acesta consideră că, din cauza rezultatelor slabe la testele PISA și a unui procent de 40% de analfabetism funcțional, țara nu poate aspira la o economie bazată pe cunoaștere în viitorul apropiat.

„Eu, personal, nu cred că avem ce ne trebuie pentru a deveni o economie high-tech, pentru că nu am pus bazele pentru a avea aşa ceva, atât în ceea ce priveşte sistemul educaţional, cât şi în ce priveşte sistemul de cercetare-inovare. Cât timp avem în sistemul educaţional scorurile la PISA pe care le avem şi 40% analfabeţi funcţional, nu putem spera la o economie bazată pe cunoaştere”, a declarat Lazea în cadrul summit-ului „Dezvoltare inteligentă, competitivitate europeană”, organizat de Confederaţia Patronală Concordia.

Economistul a subliniat că, pentru a schimba această situație, este necesar un sistem de stimulente și penalizări pentru profesori, astfel încât aceștia să fie motivați să predea în mediul rural. De asemenea, Lazea propune oferirea unor burse de stat pentru cei mai buni elevi de liceu din mediul rural, cu condiția ca aceștia să se întoarcă în comunitățile lor de origine după finalizarea studiilor și să lucreze acolo timp de trei până la cinci ani. În caz contrar, aceștia ar trebui să returneze integral bursa, inclusiv cu dobânzi și penalizări.

În ceea ce privește sistemul de cercetare-inovare, Valentin Lazea a subliniat că nu există o legătură funcțională între actorii principali ai acestui sistem: inovatorii, producătorii, comercianții și specialiștii în proprietate intelectuală.

„Inovatorul, el fiind inginer, n-are nicio treabă cu proprietăţi intelectuale, chestii juridice, economice. El a inventat mătura care zboară prin aer. Lui îi trebuie un ecosistem în care, prin apăsarea unei taste, să i se afişeze o listă cu toţi specialiştii de proprietate intelectuală din judeţ şi din ţară. Pe o altă tastă să apese şi să apară toţi producătorii din ţară sau din străinătate care produc din specificul respectiv, din gama respectivă de produse şi unde el să se ducă să-şi prezinte invenţia odată ce ea a fost brevetată. Şi, în sfârşit, o listă de comercianţi unde aceeaşi invenţie să poată fi… Asta este o chestie simplă, se poate face un program informatic, un ecosistem în care toate aceste patru părţi să vină împreună. În România ele nu ştiu una de alta sau, dacă ştiu, o ştiu la modul întâmplător”, a explicat Lazea.

Potrivit economistului, pentru ca România să poată spera la o economie bazată pe cunoaștere în următorii 15-20 de ani, trebuie să se investească masiv în educație și să se creeze un mediu propice pentru colaborarea dintre toți actorii implicați în cercetare și inovare. În lipsa acestor măsuri, țara riscă să rămână ancorată într-o economie bazată pe servicii, fără perspective clare de dezvoltare în domeniul tehnologic.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE