Ghidul admiterii la liceele din străinătate. Ce probe se dau la examen și ce subiecte ar putea pica: „Testarea durează trei ore, iar interviul este eliminatoriu”

Admiterea la un liceu din străinătate, o decizie care trebuie foarte bine cântărită

În general, elevii care doresc să aplice pentru un liceu în străinătate apelează la o firmă de consultanță educațională, care le pune la dispoziție toate informațiile necesare admiterii, dar nu numai. „Noi îi trecem pe copii printr-un proces complex de evaluare, apoi le recomandăm mai multe licee potrivite profilului lor educațional. Ulterior, organizăm pentru ei vizite în campusurile liceelor alese pentru a vedea dacă le place mediul academic de acolo. Apoi, dacă totul este în regulă, îi ajutăm să-și pregătească dosarul de admitere și tot cu noi dau și examenele finale”, ne-a explicat Alexandra Bădescu.  

Elevii care vor să studieze în afară trebuie să știe că examenele de admitere se organizează cu un an înainte. „De exemplu, anul acesta se susține examen pentru anul școlar 2027-2028. Deci, copiii care trec prin aceste testări sunt în clasa a VII-a”. 

Cât despre decizia de a învăța în străinătate, aceasta este luată mult mai devreme, uneori chiar din clasa a V-a. „Este o decizie care trebuie foarte bine cântărită, pe de-o parte, iar pe de altă parte, odată luată, elevul trebuie să înceapă pregătirea pentru admitere. Deci, întregul proces cere timp”. 

În ce constă procesul de admitere la un liceu din afară

Elevii care doresc să învețe într-un liceu din străinătate trebuie, în primul rând, să poată face față cerințelor de acolo, să se ridice la înălțimea așteptărilor și, de ce nu, chiar să obțină performanțe academice. Prin urmare, este foarte important să aleagă școala care li se potrivește. „Poate copilul își dorește să dea admitere la un liceu de top, dar el nu este pregătit pentru un astfel de nivel ridicat. Iar aici sunt deja două riscuri: să nu fie admis sau să fie admis, dar să renunțe ulterior din cauza standardelor mult prea ridicate pentru el. Un consultant educațional asta încearcă să evite”. 

Concret, procesul de admitere la un liceu din străinătate începe cu o evaluare a nivelului academic al candidaților. „Este vorba despre o serie de teste inițiale și simulări de interviu pe care le realizăm pentru a stabili dacă elevii au nevoie sau nu de o pregătire suplimentară”. Aceste teste se organizează la sediul firmei de consultanță și respectă întocmai toare regulile admiterii propriu-zise. „Pe noi această simulare ne ajută să aflăm nivelul copilului, iar pe copil îl pregătește psihic și emoțional pentru adevăratul examen prin care va trece”. 

În urma rezultatului obținut, elevii află la ce nivel de pregătire se află, la ce materii trebuie să recupereze, pe ce noțiuni ar trebui să pună mai mult accentul, unde au hibe și cum să le acopere. „Totul, în așa fel încât, la final, să fie admiși acolo unde își doresc sau acolo unde le recomandăm noi să aplice”. 

Simularea examenului de admitere: teste la engleză, matematică și științe

Elevii trec, așadar, printr-o serie de testări la limba engleză, matematică și științe, iar subiectele sunt gândite după modelul celor care se vor da la examenul propriu-zis. „Urmărim nivelul de cunoaștere al limbii străine, cum scriu copiii și cum se exprimă în engleză, urmărim nivelul lor de pregătire la matematică, dar și la alte materii. La fizică, de exemplu, chimie, logică, geografie universală, biologie etc. De asemenea, elevii trebuie să răspundă și la câteva întrebări din cultură generală. Apoi, sunt trecuți și printr-o simulare a interviului pe care urmează să-l aibă cu unul dintre reprezentanții liceului”. 

În funcție de punctajul obținut – pot atinge maximum100 de puncte – consultantul educațional oferă părinților și copiilor câteva recomandări de care este bine să se țină cont. „Le propunem să gândim împreună o listă cu mai multe licee, comparăm ofertele educaționale, aflăm ce-și doresc elevii, ce oferă școlile și, în final, ajungem la un punct comun. Sunt copii, de exemplu, care știu clar la ce liceu vor să dea admitere, dar sunt și foarte mulți care nu sunt deciși încă. Un consultant educațional îi va ajuta să facă alegerile cele mai bune”. 

„Recomandăm părinților și copiilor să viziteze liceul, iar apoi să ia o decizie”

După ce copiii au luat decizia finală, de a merge la un liceu sau altul, aceștia au posibilitatea de a vizita școala respectivă, împreună cu familia. „Ne ocupăm de organizarea acestei vizite care, dacă mă întrebați pe mine, este extrem de importantă. O să vă spun și de ce. Am avut multe situații în care părinții erau deciși cu privire la o anumită școală însă, după ce au vizitat-o, s-au răzgândit. Și ei, dar și copiii lor. Motivul? Nu a existat acea chimie cu oamenii de acolo, unora nu le-au plăcut orașul, locurile, mediul”. 

Costurile acestor vizite sunt suportate integral de familie. Este vorba despre transport, cazare și masă. „Noi doar înlesnim procedura: luăm legătura cu reprezentanții școlii respective, le aducem la cunoștință faptul că avem pentru anul viitor candidați și ne ocupăm cu organizarea deplasării. Costurile însă le suportă părinții”. 

Ce presupune această vizită? Elevii sunt introduși în mediul respectiv, vizitează campusul, liceul, li se explică modul de predare, de evaluare, dotările, programul, află ce activități extracurriculare vor avea, văd sălile de clasă, laboratoarele, camerele din cămin, sunt introduși la bibliotecă, la cantină etc. Această vizită presupune și un scurt tur al orașului sau al zonei în care se află unitatea de învățământ.

Modele de subiecte la admiterea în străinătate. Ce le-ar putea pica elevilor la eseu

Odată întorși în țară, dacă nu și-au schimbat între timp decizia și vor să se orienteze către altă școală, elevii intră în linie dreaptă în procesul de admitere. „În primul rând, trebuie să începem să adunăm documentele care se cer: certificatul de naștere sau pașaportul, o adeverință de la școală cu notele din ultimul modul sau ultimul an de studiu, o recomandare din partea unui profesor de matematică, de engleză sau de științe”.  

Examenele se susțin, de obicei, în toamnă, în lunile septembrie-octombrie, și constau în două mari probe: interviul cu un reprezentant al liceului, probă esențială și, de cele mai multe ori, eliminatorie și testele scrise din limba engleză, matematică și științe, care sunt atât de tip grilă cât și cu rezolvare.  „Testarea se dă sub supraveghere, contra-cronometru și se înregistrează. Examenele se susțin toate într-o singură zi și durează în jur de trei ore, dar cu pauze între ele”, a mai explicat Alexandra Bădescu.

La proba de writing, continuă ea, subiectele sunt de tip eseu și testează gândirea critică și capacitatea de reflecție. Exemple frecvente includ teme despre probleme globale sau situații din comunitate și modul în care elevul le-ar aborda. „Multe școli folosesc și teste standardizate de aptitudini – raționament logic, verbal și non-verbal – care evaluează potențialul de învățare, nu doar cunoștințele. La matematică, accentul este pe problem solving și înțelegerea conceptelor, nu pe memorarea formulelor. Ca dovadă, copiii au voie să intre în sala de examen cu formulele notate pe o foaie de hârtie”.

Alexandra Bădescu ne-a oferit și câteva exemple concrete de subiecte care pot pica la testul de limbă engleză. „Subiectele de admitere la majoritatea liceelor internaționale nu sunt făcute publice după susținerea testelor. Prin urmare, candidații pot exersa, se pot pregăti pe teme similare celor întâlnite frecvent în componența testelor propriu-zise”.

 Subiectele de la eseu pot fi despre rolul tehnologiei în educația modernă, importanța conservării mediului, impactul rețelelor sociale asupra sănătății mintale a adolescenților etc. „Aceste teme urmăresc evaluarea capacității elevilor de a-și organiza ideile, de a argumenta logic și de a utiliza corect limba engleză, mai degrabă decât verificarea unor cunoștințe specifice memorate anterior. Cât despre rezultate, acestea vin, cel mai repede, într-o săptămână”.

„Nu contează volumul de informație, ci modul în care folosești această informație”

Am întrebat-o pe Alexandra care sunt șansele de reușită ale unui elev de clasa a VII-a care încă nu a trecut la școală prin toate noțiunile necesare examenului de admitere la liceul din străinătate. Căci, la prima vedere, acel copil pare din start dezavantajat față de un altul, din altă țară, care, poate, în sistemul lui de educație a bifat aceste cerințe.

Răspunsul? „Când întâlnesc noțiuni pe care nu le-au studiat încă, elevii români scriu pe lucrare că nu au învățat așa ceva la școală. Și nu sunt depunctați, pentru că profesorul corector din străinătate evaluează într-un mod diferit față de cum se evaluează în sistemul românesc, de la noi. El își dă seama de nivelul general de pregătire al copilului, știe dacă va putea recupera sau nu acele informații, vede modul în care elevul gândește critic, judecă, pune cap la cap informații pe care, apoi, este sau nu în stare să le aplice”. 

În străinătate, fiecare liceu își organizează propriul examen de admitere, are propriile sale subiecte și cerințe. „Acolo nu există evaluare națională și repartizare computerizată, ca la noi. Selecția se face de către școlile respective, ele știu ce profil de candidați caută”. 

Pe de altă parte, un copil care vrea să urmeze cursurile unei școli din afară este un copil dedicat studiului, care învață foarte bine, mai spune specialista. „El deține deja acele cunoștințe necesare admiterii în străinătate. Dacă a învățat temeinic la școală la engleză, matematică, fizică, la chimie, biologie, logică sau alte materii va fi suficient ca să poată susține admiterea. El deține deja niște cunoștințe generale pe baza cărora poate argumenta, poate face diferite conexiuni logice”. 

Interviul, probă eliminatorie. Specialist: „Proba durează 20 de minute și este o discuție liberă”

Interviul pe care candidații îl susțin în fața unui reprezentant al liceului este o probă esențială și eliminatorie. Practic, după ce copiii dau examenele scrise, ei sunt evaluați și dintr-un alt punct de vedere: școala este interesată să-i cunoască îndeaproape pe elevi, aceștia trebuie să demonstreze că știu să comunice eficient, că sunt dezinvolți, activi, sociabili, se urmărește capacitatea lor de integrare în mediul academic. „Este o discuție liberă de aproximativ 20 de minute în care profesorul evaluator încearcă să-i cunoască mai bine pe elevi. Copiii sunt întrebați dacă au frați sau surori, animale de companie, unde le place să-și petreacă vacanțele, ce hobby-uri au, ce relații au cu familia, dacă au prieteni etc”.

Dar asta nu înseamnă că un copil mai timid, mai retras, care nu a răspuns perfect întrebărilor este respins. „Persoana care îl evaluează știe cum să-l abordeze, în așa fel încât el să se simtă cât mai relaxat. Mai ales că discuția este una foarte deschisă și prietenoasă”. 

Alexandra Bădescu ne-a mărturisit că, în general, elevii români care aplică la liceele din străinătate sunt admiși în școli foarte bune, unele chiar de top. „După ce termină liceul, aceștia se îndreaptă către universități de renume. Pentru ei este foarte importantă cariera, practic ce vor face când vor ajunge mari”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE