Cu taxe de peste 100.000 de euro, liceele din străinătate atrag tot mai mulți elevi români. Care sunt cele mai căutate școli și ce oferă

Pandemia, startul exodului la studii în străinătate

În perioada pandemiei, interesul pentru liceele din străinătate a crescut semnificativ. Părinții au căutat stabilitate, dar și un mediu educațional care să nu întrerupă socializarea copiilor. „În ultimii ani, numărul elevilor care se îndreaptă către liceele în afară a tot crescut. Tonul, însă, a fost dat în pandemie, atunci s-a înregistrat un adevărat boom. Motivul? Mulți părinți români au considerat că un boarding school în străinătate, adică un liceu cu internat, este varianta cea mai sigură”, explică Alexandra Bădescu. 

Oamenii au împușcat, practic, doi iepuri dintr-un foc: pe de-o parte, copiii au beneficiat de o educație modernă, iar pe de altă parte s-au putut bucura și de o anumită libertate de mișcare, pe care cei rămași în țară nu au avut-o. „În lockdown, acești copii au putut socializa, au putut interacționa unii cu alții, iar asta pentru că porțile școlilor erau închise în aceste unități. Nimeni nu intra, nimeni nu ieșea. Elevii acolo învățau, acolo dormeau, acolo luau masa, acolo își desfășurau toate activitățile. Într-un mediu aproape steril”. 

Însă, dincolo de contextul pandemiei, motivațiile sunt mult mai profunde și țin de structura sistemelor de învățământ din străinătate. Vorbim despre sisteme total diferite față de cel din România, care nu au nicio legătură, nu au niciun punct comun cu ce este la noi. În afară, educația se face modern, folosindu-se tehnică și tehnologie de ultimă generație, acolo există și finanțare, și resursă umană. În afară, elevul se află în centrul atenției, totul se concentrează în jurul nevoilor sale. În liceele din străinătate, modurile de predare și de evaluare sunt total diferite față de ce întâmplă în sistemul românesc.

„Vorbim despre abordări total diferite. Acolo, educația înseamnă încurajarea gândirii critice, a conexiunilor logice, se pune accent foarte mare pe partea practică, elevilor le sunt dezvoltate independența, responsabilitatea, abilitățile interculturale. Toate acestea îi pregătesc, practic, pentru universități de top și cariere globale”. 

Mai mult, pe lângă educația academică superioară, în străinătate sistemele de învățământ sunt mult mai stabile, continuă Alexandra Bădescu, subliniind un aspect foarte important: „Legile și miniștrii nu se schimbă de la an la an, așa cum se întâmplă la noi”.  

Ce sunt programele educaționale IB și A Level

În străinătate, există mai multe sisteme de educație însă două dintre ele sunt extrem de importante. Este vorba despre sistemul britanic și sistemul International Baccalaureate, prescurtat IB. „Aceste abordări se axează pe gândirea critică și pe lucruri foarte practice. Nu au nimic de-a face cu sistemul românesc, care te obligă să tocești, iar apoi să spui comentariul învățat pe dinafară”.

Sistemul britanic are două mari componente. Programul destinat primilor doi ani de liceu se numește International General Certificate of Secondary Education (IGCSE) și este cel mai popular program educațional internațional din lume, destinat elevilor cu vârste între 14 și 16 ani, din clasele a IX-a și a X-a. Acest program reprezintă echivalentul ciclului inferior de liceu și oferă o bază solidă pentru continuarea studiilor.

Urmează programul Advanced Level (A Level), standardul sistemului de învățământ din Regatul Unit, care este o calificare preuniversitară recunoscută la nivel global. Acesta se desfășoară pe parcursul ultimilor doi ani de studiu, în clasele XI și XII, fiind dedicat elevilor cu vârste cuprinse între 16 și 19 ani. 

International Baccalaureate (IB) este un program educațional internațional creat în 1968 de International Baccalaureate Organization, recunoscut de universități din întreaga lume și axat pe dezvoltarea gândirii critice, cercetării, responsabilității și perspectivei globale. La nivel de liceu, cel mai cunoscut program este IB Diploma Programme (IBDP), destinat elevilor cu vârste între 16 și 19 ani, echivalentul claselor XI-XII.

De la boarding school la programe de imersiune academică 

Cele mai bune licee din străinătate de tip boarding se află în Anglia, aici existând o adevărată tradiție în acest sens. „Inițial, aici au existat școli cu internat pentru fete și școli cu internat pentru băieți. Însă, cu timpul, această formă de școlarizare și-a pierdut din popularitate, iar azi avem școli mixte“, continuă Alexandra Bădescu. 

Specialista a precizat că liceele de tip boarding, pe lângă faptul că oferă școlarizare, cazare și masă, mai au un avantaj: prezintă un grad de internaționalitate foarte ridicat. „Ca elev internațional, dacă te duci într-o școală de tipul acesta, unde găsești 90% doar elevi britanici, îți va fi greu să te integrezi. Și atunci cauți o școală în care să fie copii din toate colțurile lumii. Adică să aibă o pondere de internaționalitate mare. De exemplu, mulți dintre elevii români merg pe varianta 50% britanici și 50% copii internaționali”. 

Există însă și părinți care optează pentru licee internaționale de zi. „Nu-și trimit copiii neapărat într-un boarding. Ei preferă altceva: să se mute în străinătate pentru patru ani, să locuiască în orașul unde învață copilul și să-și găsească o locuință cât mai aproape de liceu. Evident, pentru ei costurile vor fi mult mai mici”. 

Există însă și părinți care optează pentru programe scurte, de imersiune academică, cu durată de o săptămână, o lună, un trimestru sau un an, continuă specialista. Concret, copiii sunt admiși la liceu în România însă, pentru o perioadă determinată de timp, sunt școlarizați într-o unitate de învățământ din afară. „Sunt integrați în sistem alături de ceilalți copii și urmează cursurile la care merg elevii de acolo”. 

Într-adevăr, elevii au această posibilitate de a-și îngheta un an școlar în România sau de a primi o scutire din partea liceului la care au fost admiși în țară. Însă, cel mai adesea, acești elevi optează pentru cursuri în străinătate în perioada vacanțelor școlare din România. „Vacanțele școlare din străinătate nu se potrivesc cu vacanțele noastre. Prin urmare, în vacanța din octombrie sau februarie elevii români pleacă în afară, iar apoi primesc o scutire pentru încă două sau trei săptămâni, perioadă în care sunt învoiți de la școala românească”.

În anumite sisteme de educație din străinătate există două tipuri de programe de școlarizare: Day School și Flexible School. „Elevii înscriși la programul Day School (școală de zi) participă la cursuri dimineața și, eventual, la activități extrașcolare după-amiaza. La finalul orelor de curs ei pleacă spre casă pentru a-și petrece timpul cu familia”.

Programul Weekly sau Flexible School, pe de altă parte, este o opțiune hibridă care le permite copiilor să rămână la școală peste noapte însă doar în anumite zile ale săptămânii, în restul timpului întorcându-se acasă.

Educația în afară poate costa peste 130.000 de euro

Pe primul loc în topul destinațiilor preferate de elevii români se află Marea Britanie. „Asta, deși, după BREXIT, lucrurile s-au complicat puțin. Mă refer la introducerea vizei, dar și la o creștere a taxelor de școlarizare. Așa cum s-a întâmplat, de exemplu, și în America”.  Pe locul doi în topul preferințelor elevilor români este Elveția, urmată de Spania și Germania. „Însă există cerere și pentru licee din Italia și Franța”.

Prețurile diferă și ele foarte mult, în funcție de țară, oraș și tip de școlarizare. „UK implică, de obicei, costuri de școlarizare în jur de 20.000 –30.000 de lire sterlin și cazare cu pensiune completă între 15.000 și 25.000 de lire, ceea ce duce la un cost total anual de aproximativ 40.000 –55.000 de lire”.

În Spania, școlarizarea costă între 12.000 și 25.000 de euro, iar cazarea și pensiunea completă între 8.000 și 20.000, rezultând un total mediu ăntre 20.000 și 40.000 euro pe an.

Elveția, pe de altă parte, se situează în segmentul premium, cu școlarizare între 40.000 și 70.000 franci elvețieni și cazare cu pensiune completă la prețuri între 25.000 și 60.000 franci, ceea ce poate duce la un total anual între 65.000 și 120.000 de franci.

SUA are o structură mai flexibilă: școlarizarea poate fi între 8.000 și 70.000 de dolari, iar cazarea și pensiunea completă între 15.000 și 25000 de dolari. În varianta cu homestay (cazare la familii gazdă) prețurile se încadrează între 5.000 și 12.000 dolari. Prin urmare, costul total poate porni de la 10.000 de dolari și poate ajunge până la 25.000 de dolari – pentru programele accesibile – însă poate depăși 90.000 de dolari pentru boarding schools private de top.

Bromsgrove School, din Marea Britanie, liceul unde aplică cei mai mulți elevi români

„Însă, dacă ne gândim bine, și în România sunt anumite licee private care percep aceleași taxe, dar fără să ofere internat”, explică specialista.

Majoritatea liceelor private de la noi costă cel puțin 13.000-14.000 de euro. „Taxele din străinătate nu sunt cu mult mai mari față de cele din țară. Dar trebuie să ținem cont de un aspect: prețurile din afară includ, pe lângă taxele de școlarizare, inclusiv partea de boarding school, unde este cazul. Adică partea de cazare și mâncare”, a mai spus specialista. 

Cât despre un clasament universal al celor mai bune licee din Europa, acesta nu există, ne-a explicat Alexandra Bădescu. „Pentru că fiecare elev are nevoi diferite. Alegerea potrivită depinde de personalitate, obiective academice și stil de învățare. Pe lângă rezultate academice, familiile iau în considerare și activitățile extracurriculare, facilitățile, localizarea și mediul internațional”.  Există însă un top al celor mai căutate unități de învățământ de către elevii români.  

Bromsgrove School, din Marea Britanie, este una dintre cele mai prestigioase școli boarding britanice, recunoscută pentru rezultatele academice și oferta extinsă de activități sportive, artistice și muzicale. Foarte căutat de elevii români, acest liceu oferă atât programe A-Level, cât și International Baccalaureate (IB), copiii având apoi acces la universități de top din Marea Britanie și din lume. Bromsgrove School este apreciată pentru tradiția educației britanice într-un campus clasic de tip boarding. Taxele anuale se încadrează între 47.000 și 57.000 de lire sterline pe an. Aici intră taxele de școlarizare, cazarea și masa.

În Spania, Sotogrande International School oferă program International Baccalaureate într-un mediu internațional, cu campus modern și climat cald, iar pentru elevii români nu este necesară viză de studiu. Sotogrande International School este și una dintre cele mai cunoscute școli IB cu boarding inclus din Europa, cu peste 1.300 de elevi din peste 50 de naționalități. Se remarcă și prin accentul pus pe leadership, tehnologie și sporturi de performanță precum golf, tenis și înot. Taxele anuale se încadrează între 40.000 și 44.000 de euro pe an. 

Collège du Léman, din Elveția, situat în apropierea Genevei, este apreciat pentru mediul multicultural și pentru diversitatea programelor academice. Collège du Léman oferă programe variate (IB, American High School Diploma, Swiss Maturité), într-un mediu internațional puternic, cu acces la rețele globale de alumni. Costurile anuale sunt de 113.500 franci elvețieni. 

Cum alegi liceul potrivit. Alexandra Bădescu recomandă părinților să apeleze la specialiști. „Nu te joci cu destinul unui copil”

Alexandra Bădescu a precizat că în alegerea liceului părinții ar trebui să țină cont de mai multe aspecte care, de cele mai multe ori, sunt ignorate. „Există un obicei foarte nesănătos: părinții decid liceul la care vor merge copiii lor doar pentru că au auzit de la alții că ar fi bun. Însă, ce este potrivit pentru un anumit elev nu înseamnă că este potrivit pentru toți”. 

Elevii, la fel: ar trebui să ia în calcul faptul că o școală bună pentru un prieten de-al lor s-ar putea să nu fie potrivită pentru ei. „E bine să apelezi la o persoană specializată, la un consilier educațional. Pentru că fiecare copil este unic, este diferit. Și fiecare are propriile sale nevoi. De exemplu, un elev mai timid, mai retras, introvertit se va simți confortabil într-un liceu cu 100 poate 200 de elevi maximum. Dacă îl trimiți într-un campus cu 1000 de copii, el e pierdut acolo”. 

Centrele de consiliere educațională asta fac, și o fac bine: direcționează copiii către școlile cele mai potrivite pentru ei. Însă muncă nu se oprește aici. Elevii sunt pregătiți, testați, evaluați, ajutați. „Avem grijă ca elevul să ajungă exact la școala potrivită, unde să facă față cu brio tuturor provocărilor”, a mai declarat Alexandra Bădescu.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE