Schimbări radicale la Evaluarea Națională, propuse de Daniel Funeriu: „Examen la toate materiile, medii ponderate și barem la sport”

Daniel Funeriu: „O materie neevaluată este o materie neînvățată”

Emoții uriașe pentru elevii claselor a VIII-a care se pregătesc să susțină luni, 22 iunie, prima probă a examenului de Evaluare Națională, cea la limba și literatura română. Vorbim despre primul examen cu adevărat important din viața lor, o testare care însă nu se mai organizează nicăieri în lume. Motivul? „Evaluarea Națională este gândită profund greșit, motiv pentru care examenul ar trebui reformat din temelii”, a explicat pentru Libertatea fostul ministru al educației Daniel Funeriu. Acesta consideră că elevii ar trebui testați la mai multe materii, nu doar la română și matematică, iar media de admitere la liceu ar trebui să fie ponderată. 

Știm cu toții: Evaluarea Națională presupune două mari examene scrise, unul la limba și literatura română și celălalt la matematică. Asta, deși în gimnaziu elevii au orarul încărcat și cu istorie, geografie, fizică, biologie, chimie, limbi străine etc. Și atunci de ce sunt testați copiii doar la două materii? Un răspuns clar nu există. Consecințele însă afectează profund întregul sistem, consideră Daniel Funeriu.  

„În primul rând, trebuie spus faptul că o materie neevaluată este o materie neînvățată”, a precizat fostul ministru al educației, care atrage atenția asupra unui aspect pe cât de important, pe atât de ignorat: copiii intră în clasa a IX-a cu hibe profunde, cu goluri informaționale uriașe care, de multe ori, nu mai pot fi acoperite. „Dacă nu evaluezi elevii la anumite materii, marea majoritate nu va catadicsi să învețe acele materii“. Și iată cum aceste discipline devin pentru ei de umplutură, prea puțin importante deși, în realitate, contează enorm în formarea educațională a copiilor.

Iar de aici derivă o altă consecință: existența unui curriculum paralel, cel la limba română și matematică, iar apoi cel de la toate celelalte discipline. „Oricât de bună ar fi curricula la fizică, istorie, chimie, totul e degeaba! Pentru că elevii vor învăța doar pentru examen, acolo unde fizica, istoria, chimia nu există”. 

„Evaluarea Națională nu face o selecție corectă a elevilor”

Evaluarea Națională, așa cum este implementată în prezent, nu-și atinge scopul principal, adică orientarea corectă a copiilor la liceu, a mai spus specialistul. „Un elev care a obținut nota 9.50 la matematică și 7 la limba română are aceeași medie cu un copil de 7 la matematică și 9.50 la română”, explică fostul ministru.

Cu toate acestea, între cei doi există diferențe colosale, căci unul este mai bun la matematică, iar celălalt la română. Însă calculatorul care îi repartizează la liceu nu cunoaște astfel de detalii. Și iată cum ajung la un liceu cu profil real copii de uman și invers. „Prin urmare, toate acestea nu demonstrează decât un singur lucru: Evaluarea Națională nu-și îndeplinește menirea, și anume aceea de a orienta corect copiii, de a face o selecție clară a elevilor”, explică specialistul.

Despre segregarea din cancelarie și curriculum paralel 

Daniel Funeriu atrage atenția și asupra unui alt aspect care îi privește nu numai pe elevi, ci și pe profesori. „Pentru că elevii pun accent mai ales pe pregătirea la română și matematică, avem de-a face cu fenomenul de segregare la nivel de cancelarie, acolo unde există două categorii de profesori: cei la materia cărora se dă examen și cei la materia cărora nu se dă examen”.

Consecința? Printre altele, fostul ministru face referire la industria meditațiilor. „Hai să fim cinstiți, să nu ne ascundem după deget. Profesorii de matematică și română dau meditații și, prin urmare, au venituri suplimentare. Ăsta este un aspect. Apoi, știm cu toții că pentru profesori contează foarte mult să fie respectați, apreciați. E greu să vii la clasă și să predai unor copii care nu sunt interesați de materia ta doar pentru că nu o dau la examen. Materia fiind, de altminteri, foarte importantă”.

Cât despre meseria de profesor, aceasta a devenit neatractivă inclusiv și din cauza acestor diferențe între profesori. „Care credeți că mai este atractivitatea în a fi profesor de fizică, de chimie, istorie, geografie la gimnaziu? Cred că trebuie să ai o reziliență psihică foarte mare pentru a face acest job. Și, din partea mea, tot respectul pentru cei care și-l fac”.

Rețetele eșecului garantat

Daniel Funeriu a explicat că, într-o vreme, pentru a corecta cât de cât aceste anomalii, pentru admiterea la liceu s-a luat în considerare media de la Evaluare, dar și media generală din gimnaziu. „Dar n-a funcționat, pentru că media din gimnaziu a elevilor era mai mare decât cea de la Evaluare și cu câte trei puncte. Ceea ce demonstra că în clasele V-VIII notele se dădeau mai mult la mișto. Și, când spun asta, mă refer atât la școlile din rural, cât și din urban. Nu erau note mai mari doar la sate”.

Într-adevăr, sistemul de admitere la liceu care combina media de la examenul național cu media generală din gimnaziu a fost introdus odată cu reforma admiterii computerizate la liceu, la începutul anilor 2000. Concret, metodologia a fost implementată începând cu admiterea pentru anul școlar 2001-2002, când repartizarea computerizată a înlocuit admiterea organizată separat de fiecare liceu.

În ceea ce privește ponderile, acestea s-au modificat în timp: mulți ani s-a folosit formula 75% media examenului național + 25% media claselor V-VIII. Apoi, între anii 2017-2022, ponderea a devenit 80% media de la Evaluarea Națională și 20% media din gimnaziu. Începând cu anul 2023 admiterea la liceu s-a bazat exclusiv pe notele de la Evaluare. 

O altă variantă propusă, care să reglementeze situația creată, a fost selectarea liceului și admiterea pe bază de examen scris, așa cum era odată. „Au fost și oameni care au venit cu această idee: să se selecteze liceul. Însă această soluție era din start greșită. De ce? Pentru că exista riscul ca la liceu să se intre pe pile, cunoștințe și relații”. 

Ce înseamnă un examen adevărat: patru teste și medii ponderate

Dar asta nu înseamnă că nu există deloc soluții. Că nu avem ce face. Dimpotrivă. Ele există, însă lipsesc cei care să-și dorească să le pună în aplicare. „Din punctul meu de vedere, lucrurile sunt foarte simple: cu un an înainte de admitere, fiecare liceu ar trebui să stabilească un anumit set de coeficienți, a căror sumă să fie 10.  De exemplu, un liceu de mate-fizică stabilește pentru științe un coeficient 3, pentru matematică un coeficient 4, pentru limba română un coeficient 2 și pentru umanioare un coeficient 1”. 

Pentru început, am avea, așadar, patru mari domenii – limba română, matematică, științe și umanioare – fiecare cu propriul său coeficient în funcție de profilul sau specializarea liceului. „Următoarea etapă: toți elevii din România vor da examen de Evaluare Națională din cele patru domenii: un examen la română, unul la matematică, unul la științe, unde intră fizică, chimie și biologie, și unul la umanioare, unde intră istorie, geografie, economie etc.”. 

Ultima etapă a admiterii constă în calcularea mediei ținând cont de coeficienții stabiliți de fiecare liceu în parte. Vorbim despre o medie ponderată. „De exemplu, un copil care are notă mare la matematică și la științe, dar o notă mai slăbuță la română și umanioare va avea o medie bună la un liceu axat pe reale.  Evident, același copil va avea o medie mai slabă pentru liceele axate pe umanioare”.

Apoi, în funcție de aceste medii ponderate se face o ierarhie, iar calculatorul, ținând cont de opțiunile elevilor, îi repartizează ulterior. 

Propunere: elevii care fac sport să primească un bonus la nota finală

Însă același computer ar trebui să mai ia în considerare un aspect: existența unui barem la sport care, în funcție de cum este atins, să ofere elevului un bonus la evaluarea națională. „Nu poți să dai examen din sport, dar poți concepe un barem, cum era pe vremuri. Este o chestie măsurabilă modul în care ai atins acest barem. Și, în funcție de asta, să primești 0.1, 0.2, 0.3 puncte la examenul național. Mie mi se pare asta un lucru esențial, pentru că este ridicol de mare numărul copiilor scutiți de sport”. 

Un astfel de bonus, continuă specialistul, ar trebui acordat și pentru disciplina arte. Aici ar intra, ca materii, desenul și muzica. În acest fel, elevii vor fi orientați corect către liceele pe care chiar le merită. „Și iată cum un copil cu medie mare la matematică și științe nu va risca să intre la un liceu cu profil uman“.

„Nu s-a inventat metoda prin care să înveți mai puțin și să știi mai mult”

Daniel Funeriu mai punctează un aspect esențial: evaluați din mai multe domenii, copiii vor fi nevoiți să învețe la toate materiile, nu numai la română și matematică, iar asta se va întâmpla chiar dacă unora sau altora nu le convine.

„Aud tot felul de netoți care spun că programa pentru acest examen este foarte încărcată. Vă spun că asta este o prostie. Căci nu s-a inventat metoda prin care să înveți mai puțin și să știi mai mult. Programa românească nu este prea încărcată. Este exact ceea ce trebuie să fie. Doar că timpul școlar în România este ridicol de mic. O să vă dau un exemplu: un elev german care termină clasa a XII-a va fi petrecut la școală cu doi ani și jumătate mai mult față de un copil român care, la fel, termină clasa a XII-a. De ce? Pentru că în Germania vacanța de vară este doar o lună!”

Prin urmare, problema noastră nu este faptul că avem o programă încărcată, ci că avem foarte puțin timp s-o livrăm elevilor.

Ochiul uman și pasărea călătoare. Exemple de subiecte pentru Evaluarea Națională, așa cum o vede Daniel Funeriu

L-am întrebat pe Daniel Funeriu cum ar arăta, concret, subiectele de la examenele pentru Științe și Umanioare, iar răspunsul a fost mai simplu decât ne-am fi așteptat: probleme transdisciplinare.

Fostul ministru a conceput ad-hoc mai multe exemple, demonstrând cât de ușor poate fi implementată această variantă de Evaluare Națională. „Poți gândi o problemă despre ochiul uman în care să pui puțină fizică, optică, pui și puțină anatomie, ca să vezi dacă elevul știe ce este cristalinul, retina etc., dar pui și puțină chimie. Elevul să vorbească despre conținutul umorii apoase, de exemplu”. 

Sau, continuă fostul ministru, ne putem gândi la o pasăre călătoare, dacă ne referim la un subiect dat la Umanioare. „O pasăre călătoare care pleacă din România spre Africa. Iată cât de simplu pot apărea aici întrebări din geografie despre zone, relief, mări, mai poți pune niște întrebări referitoare la istoria locurilor pe care le traversează pasărea, poți completa cu noțiuni de economie. Ca idee, îi poți întreba pe elevi care sunt diferențele economice între nordul și sudul globului pământesc”. 

„Vom deveni sclavii chinezilor și ai indienilor”. La ce se referă fostul ministru

Daniel Funeriu a explicat faptul că, în general, elevii europeni nu vor învăța niciodată așa cum o fac cei din China sau India, țări unde sistemul de educație este unul dintre pilonii de bază ai societății, acolo unde educația este prioritate națională.

„Motiv pentru care, atunci când vor deveni adulți, acești copii vor fi sclavii chinezilor și ai indienilor. Ca să fie clar, nu avem niciun dubiu asupra acestor aspecte. Însă revin și spun că soluții există. Eu, când am condus Ministerul Educației, acum mulți ani, am băgat această variantă în lege. Însă parlamentarii care au venit după au schimbat-o deși, repet, această reformă era deja în lege, n-aveau decât să o aplice”.

Dar nu s-a întâmplat. Consecința? Dacă nu se intervine, dacă nu se iau măsuri care să schimbe situația din prezent, vom avea copii tot mai slab pregătiți. „Care este diferența dintre un elev care a intrat la «Sava» cu 9.95 și unul cu media 9.85, dar care nu a intrat la acest colegiu? Este ridicolă situația!”.

Funeriu consideră că examenul național produce consecințe negative pe bandă rulantă și este nevoie de o reformă care să-l regândească în totalitate, cap-coadă. „Există, în momentul de față, o orientare total greșită a copiilor către licee, o dopare a acestora cu română și matematică, elevii devin niște roboței care învață să rezolve fix pe fix tipologia de exerciții care se dau la examen”. 

Daniel Funeriu: „O astfel de lege ar scoate părinții în stradă”

L-am întrebat pe Daniel Funeriu dacă a existat sau dacă există în momentul de față o șansă, cât de mică, pentru ca această propunere de reformare a examenul de Evaluare Națională să fie luată în seamă la nivelul ministerului, să fie, la un moment dat, chiar implementată. „Ministrul educației, consilierul prezidențial și premierul decid. Însă, dacă ar vrea, aceștia ar putea adopta această lege acum. Cât pentru elaborarea metodologiei de aplicare, nu cred că ar fi nevoie de mai mult de o săptămână. Din punctul meu de vedere, la anul, dacă se vrea, examenul ar putea să se dea sub această formă modificată”.

Însă, continuă Funeriu, „vă dați seama că o astfel de propunere ar scoate în stradă toate mămicile și toți tăticii stresați? Pentru că vă spun: copiii se adaptează rapid. Și, cu ocazia asta, ar sta și mai puțin cu nasul în telefon. Adulții însă nu, și aici apare una dintre marile probleme: frica, spaima, panica părinților”. 

Fostul ministru consideră că o reformă a Evaluării Naționale este o chestiune de asumare politică. „Se poate da o ordonanță de urgență și s-a rezolvat problema. Simplu și rapid. Oamenii din minister profesioniști, cei de la Centrul de Evaluare – mă refer la echipa domnului Bogdan Cristescu – ar putea pune asta în practică foarte bine. Este adevărat, repet, s-ar supăra niște părinți, dar în România se pare că cu cât faci mai mult bine copiilor, cu atât sunt mai supărați părinții”.

Bacalaureat românesc, pe model francez 

Și examenul de Bacalaureat ar trebui reformat, consideră fostul ministru al educației, iar cel mai bun model ar fi cel pe care l-a susținut chiar Daniel Funeriu în Franța, în anul 1989. „Bac-ul ar trebui dat și el la toate materiile. Absolut toate! De exemplu, eu am dat la matematică, fizică, chimie, biologie, filozofie, istorie, geografie, engleză, franceză, sport și economie. Au fost câte două examene pe zi. Unul dimineața și unul după-amiaza. La foc automat. Iar media era ponderată”. 

Daniel Funeriu ne-a explicat că în cadrul Bacalaureatului din Franța există și examene opționale. Însă notele obținute se luau în considerare doar dacă treceai examenele obligatorii. „Dacă la cele obligatorii aveai o medie mai mare de 10, puteai să adaugi opționale pentru a-ți crește media până la 20. Iar eu exact așa văd și Bacalaureatul românesc”.  

Fostul ministru al educației ne-a mărturisit că a luptat cu toate armele pentru schimbarea de paradigmă în care se scaldă sistemul. Și nu are ce să-și reproșeze. A încercat. Faptul că nu s-a putut, nu mai ține de el, ci de clasa politică. „Eu consider că mi-am făcut datoria față de țară. Inclusiv prin candidatura la prezidențiale de anul trecut”, a mai spus Daniel Funeriu. 

Daniel Funeriu a părăsit România în 1988, la 17 ani. După ce și-a finalizat studiile în chimie – a fost șef de promoție la Universitatea din Strasbourg – și un doctorat în chimie supramoleculară cu J.-M. Lehn, laureat al premiului Nobel, Funeriu a condus cercetări în SUA, Japonia și Germania, potrivit superteach.ro.
În anul 2009 a fost numit ministru al educației, iar din această postură a elaborat Legea 1/2011 a educației naționale, salutată la acea vreme de Comisia Europeană.

În mandatul său, Daniel Funeriu a introdus supravegherea video a examenelor, a început lupta împotriva plagiatului, a introdus învățământul obligatoriu la 6 ani prin clasa pregătitoare, a clasificat universitățile și ierarhizat programele de studii, a introdus învățământul dual după modelul german, precum și săptămâna „Școala Altfel”.

În 2025, Daniel Funeriu a candidat la alegerile prezidențiale ca independent.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE