Adoptarea noii programe la română pentru clasa a IX-a, prelungită cu o săptămână. Ministrul Educației, copleșit de numărul sugestiilor primite
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ministerul Educației, Daniel David, a anunțat că mai are nevoie de încă o săptămână pentru a aproba forma finală a programei școlare la română pentru clasa a IX-a. Decizia a fost luată din cauza numărului foarte mare de sugestii primite, sugestii pe care trebuie să le parcurgă urmând, apoi, să decidă ce propuneri vor fi implementate.
Cuprins:
Anunțul a fost postat luni seară pe site-ul instituției, iar decizia, spun autoritățile, a fost luată cu acordul Oanei Fotache Dubălaru – coordonatorul științific al grupului de lucru pentru programa de Limba și literatura română.
Astfel, aprobarea formei finale a programei va fi extinsă cu o săptămână pentru integrarea propunerilor din perioada dezbaterii. Cu alte cuvinte, ministerul are nevoie de timp suplimentar pentru a lua o decizie.
„Luând în calcul dezbaterile intense din spațiul public și în urma discuțiilor avute astăzicu coordonatorul științific al grupului de lucru constituit pentru elaborarea programei la disciplina Limba și literatura română, ministrul Daniel David a decis, cu acordul coordonatorului acestui grup, extinderea cu o săptămână a perioadei alocate pentru integrarea și armonizarea unor sugestii importante exprimate de la momentul lansării în transparență. Acest interval suplimentar va fi folosit inclusiv pentru explorarea unor flexibilizări structurale ale programei. Cu excepția acestei prelungiri exclusiv pentru disciplina Limba și literatura română, calendarul procesului de adoptare a noilor programe la liceu se desfășoară așa cum a fost anunțat inițial”, se arată într-un comunicat.
Noua programă la română a stârnit critci aprinse în lumea academică
Noua programă la Limba șiliteratura română pentru clasa a IX-a a stârnit controverse aprinse, polemici, scandaluri, revoltă în rândul anumitor oameni din sistem. Profesori, filolofi, scriitori, critici literari, oameni de litere, universitari, academicieni și-au spus, cu toții, cuvântul pe întreaga perioadă a dezbaterii publice. Concluzia? Tabăra care a gândit programa ține în continuare cu dinții de ea, în timp ce restul cer modificarea din temelii a proiectului. Uu proiect care, dacă va fi implementat, îi va arunca pe copii în tenebrele trecutului, fără nici o perspectivă pentru viitor. Educația va face, asfel, un mare înapoi, și nu unul înainte, căci opera cronicarilor nu va deschide niciodată apetitul pentru lectură.
Printre cele mai puternice voci care critică programa școlară gândită astfel se numără Liviu Papadima, profesor universitar la facultatea de Litere, Dana Papadima, profesoară de Limba română, scriitorul Mircea Cărtărescu, profesorul universitar Radu Vanciu, Gabriela Bartic, directorul executiv al platformei de testare BRIO, Șerban Iosifescu, cercetător și expert educațional. Inclusiv Luciana Antoci, consiliera pe Educație a premierului Ilie Bolojan a afirmat că documentul pare croit, mai degrabă, pe orizontul de nevoi al studenților din anul întâi la Facultatea de Litere.
Programa este pentru facultate, nu pentru liceu, spun multe voci din sistem
Liviu Papadima, profesor universitar la Universitatea din București, critic, eseist, istoric și teoretician literar a scris în Contributors un text manifest în care critică dur și asumat „ciozvârta care a fost acum azvârlită spre consultare”. Fost decan al Facultății de Litere și fost prorector al Universității din București, Liviu Papadima consideră că actualul proiect readuce studiul literaturii în liceu cu trei decenii în urmă. Poate chiar cu mai mult. „Ce am citit în actualul proiect de programă seamănă foarte tare cu ce a trebuit eu să învăț ca licean la română, la mijlocul anilor 70 din secolul trecut, sau cu ce am fost nevoit să predau, ca profesor stagiar, la începutul anilor 80”.
Și scriitorul Mircea Cărtărescu a comentat programa la literatură, însă într-un mod ironic la adresa autorilor. În mesajul publicat pe pagina de Facebook, Cărtărescu făcut referire la faptul că programa școlară pentru literatură nu include niciun autor în viață.
Gabriela Bartic: „Conținuturile? Un muzeu!”
Gabriela Bartic a avut o primă reacție tot pe rețelele de socializare. „Când ajungi la conținuturi, intri într-un muzeu. Mitul, letopisețul, legenda, iluminismul, Școala Ardeleană, memorialistica de călătorie, pașoptismul, realismul, Junimea – primele patru secole de literatură română comprimate în 34 de săptămâni, la 15 ani, cu lecturi integrale de romane și comedii de secol XIX. E o excursie diacronică masivă, perfectă pentru o facultate de litere, dar copleșitoare pentru un elev”, a scris într-un mesaj pe Facebook Gabriela Bartic, directorul Executiv al platformei de testare Brio.ro. „Programa, continuă ea, pare să fi uitat că elevii de astăzi sunt născuți în 2010, nu în 1810”.
Dana Papadima, profesoară de Limba și literatura română consideră că abordarea diacronică a literaturii ar putea fi înțeleasă mai bine, poate, în clasa a X-a sau chiar a XI-a, când copiii ating un anumit grad de maturitate. Dascălul punctează, în schimb, un alt aspect: „Mi-ar plăcea foarte tare ca acești copii să poată comunica scris și oral, să poată să scrie corect, la proba de Bacalaureat să poată emite un text original, indiferent că este pe o temă sau un un autor, în care să fie munca lui”.
