România seamănă mai mult cu Pakistan, Nigeria și Bangladesh decât cu Europa, cu bugetul de 2,8% pentru Educație, spune un economist român
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ministerul Educației și Cercetării va avea în 2026 un buget estimat la 57,3 miliarde de lei, conform draftului de buget aprobat, ceea ce reprezintă doar 2,8% din PIB-ul proiectat. Această sumă marchează o scădere de aproape 3 miliarde de lei comparativ cu alocarea inițială din 2025, fiind mult sub pragul de 6% din PIB prevăzut în legislația anterioară.
Proiectul de buget a fost finalizat, toate capitolele au fost închise în ședința coaliției de miercuri, iar la mijlocul săptămânii viitoare, documentul va fi trimis Parlamentului pentru dezbatere și vot, a anunțat premierul Ilie Bolojan.
Cu o finanțare de doar 2,8% din PIB, România se află la coada clasamentului european, fiind comparabilă cu țări cu venituri mult mai mici, precum Pakistan sau Nigeria, scrie specialistul în economie internațională la Copenhagen Business School, Cornel Ban.
În India, de exemplu, educația primește 3% din PIB, iar dezbaterea publică se concentrează pe creșterea finanțării, nu pe reducerea ei. „Dacă sistemul educațional produce atâta analfabetism funcțional, să-i tăiem finanțarea, să arate mai întâi performanță”, este o reacție frecvent întâlnită pe Facebook. Astfel de opinii riscă să perpetueze problemele istorice, precum cele din Vechiul Regat, care în 1914 înregistra cel mai mare analfabetism din regiune.
Documentele oficiale indică o alocare de 57.326.512 mii de lei pentru creditele bugetare ale Ministerului Educației, revizuită ulterior la 57.382.512 mii de lei. Spre comparație, bugetul inițial din 2025 s-a ridicat la 60.249.526 mii de lei, iar execuția preliminată s-a încheiat cu 57.167.920 mii de lei.
Conform Legii 198/2023, educația ar trebui să primească echivalentul a 15% din cheltuielile bugetului general consolidat, însă procentul actual din PIB reflectă o alocare insuficientă, departe de nivelul de 6% invocat constant în ultimele decenii. Pentru atingerea acestui prag, bugetul ar trebui să ajungă la aproximativ 120 de miliarde de lei.
Impactul bugetar redus se resimte și la nivelul personalului din învățământ. În primele patru luni ale anului școlar 2025-2026, 370 de profesori au demisionat din sistemul preuniversitar, conform unui răspuns al Ministerului Educației la o interpelare parlamentară. Dintre aceștia, 114 erau profesori titulari sau debutanți, iar 253 aveau contracte pe perioadă determinată.
tomitan 05.03.2026, 11:14
A da?Ce reactie a avut Grindeanu & Co. despre bugetul Min Educatiei?Normal ca niciuna ,la câți "intelectuali de marcă" cu BAC -ul luat la + 40 ani are acest partid , mă asteptam sa nu protesteze.Dar reactia celor anti-Bolojan din PNL ,infrunte cu infractorul dovedit H.Thuma care a fost?Zero ,ciocul mic.Cunoastem,din educatie nu ajungi milionar coane Thuma,nu?N-ui de șpăguit milioane.Dar,dar cei care se dau mari iubitori de educatie si spun ca bazinul lor electorsl sunt oamenii educati USR-ul ,de ce oare n-a protestat? Normal , au dat si ei de gustul ciolanului.La MApN furi mai mult decat la Educatie, nu-i asa domn ministru USR ist ,cu suflet de PSD ist? AUR sare din schemă.Ce stadionul este bibliotecă?"Pumni mei creier nu are" PS.Cea mai mare surpriza este olimpicul ND.Coane Nicusor, pe vremea cand erai olimpic , bugetul invatamantului era mult mai mare.De ce aprobi tacit mizeria lui Bolovan? Curios,nu?
FreeWokeNoReligion 05.03.2026, 12:24
Foarte bună remarca din articol. Trăsăturile bugetului de stat al României nu se potrivesc cu cele ale unei țări UE, membru OECD, dezvoltate . De 35 de ani România finanțează puternic de la stat sistemul de forță (magistratură , servicii /securitate , armata, ordine publică) și biserica (a doua armată de bugetari de stat ai țării) și nu dă bani sau subfinanțează adevăratelor motoare de dezvoltare ale unei națiuni , educația inclusiv cercetarea / inovarea și domeniul sănătății . Seamănă structura bugetului românesc cu cea a unui stat gen Pakistan , Nigeria . Astea sunt prioritățile și mândria țării , care beneficiază de încrederea românilor, armata și biserica. Nu e de mirare ca multe sate românești sărace au bugetate 2-3 posturi de popi și niciun post de medic sau dascăl sau asistent social. Iar în diaspora în exteriorul țării numărul popilor îl depășește de câteva ori pe cel al diplomaților care pot clădi relații de parteneriat și afaceri cu țările străine . Numai anomalii .