Sorin Ion, despre eliminarea examenului de Evaluare Națională și introducerea sistemelor de bruiaj ale telefoanelor în școli. „Sună frumos, ca-n filmele cu spioni, dar nu se poate”

„Subiectele sunt concepute de profesorii de la catedră, nu de extratereștri”

Subiectele examenelor naționale sunt concepute de specialiști din cadrul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare. „În primul rând, subiectele sunt elaborate de profesorul de la catedră, nu aducem niște extratereștri să le facă. În al doilea rând, avem grupuri de lucru specifice fiecărei discipline”, explică Sorin Ion.

În fiecare toamnă, Ministerul Educației organizează un apel public pentru completarea și reînnoirea grupurilor de lucru. Pot participa cadre didactice cu experiență, care au predat în ultimii ani și îndeplinesc criterii privind vechimea și activitatea profesională. „Evident, sunt niște condiții minimale de vechime, de experiență, de CV, pentru că nu putem lua debutanți. Principala condiție este ca cel puțin în ultimii trei ani acești profesori să fi fost la catedră efectiv, pentru că, altfel, pierdem legătura cu realitatea”, continuă oficialul.

Cât despre munca acestor oameni, ei încep să lucreze la variantele de subiecte tot în toamnă, imediat după începerea anului școlar. „Munca lor se desfășoară pe tot parcursul anului școlar, până aproape de examene”.

Cine face parte din comisiile care elaborează subiectele examenelor naționale

Pentru fiecare disciplină, continuă Sorin Ion, există o comisie formată din aproximativ zece profesori. Ministerul încearcă să evite ca aceste grupuri de lucru să fie alcătuite exclusiv din profesori de la colegii naționale, iar motivul este cât se poate de simplu.

„Selectăm persoane nu neapărat dintr-o singură zonă. Și nu mă refer la zona geografică. Noi nu trebuie să avem doar componenți din colegii naționale, care pot avea o percepție puțin deformată asupra nivelului general al elevilor din România. Trebuie să avem oameni care provin din toate tipurile de școli. La Bacalaureat, de exemplu, avem în comisiile de elaborare a subiectelor și profesori din colegii, dar și din licee tehnologice”, explică Sorin Ion.

Subiectele oficiale, alese în ziua examenului, la ora 4.00

Subiectele folosite la examen sunt stabilite în ziua probei, continuă oficialul.  „În jurul orei 4.00 dimineața, are loc tragerea la sorți a variantelor de subiecte care vor ajunge în toate centrele de examen din țară. De ce la această oră? Pentru că urmează alte două etape: verificarea subiectelor oficiale, iar apoi traducerea acestora în limba minorităților naționale. Și o să vă dau un exemplu concret din ce se întâmplă la matematică. În primul rând, dimineața, subiectul este verificat cu foarte mare atenție. Suntem conștienți ce ar însemna să se strecoare acolo o greșeală. Apoi, această variantă este tradusă în limbile minorităților. După cum bine știți, în România poți susține examenul de matematică și în sârbă și în croată, să nu mai vorbim de maghiară, germană, practic în orice limbă solicitată de un elev care-și desfășoară studiile într-o școală cu predare în limba respectivă”. 

Abia după finalizarea acestor două etape subiectele sunt transmise către cele aproximativ 3.000 de centre de examen, unde sunt multiplicate înainte de începerea probei. „Se transmit în școli după ora 08.00, astfel încât timpul necesar pentru a multiplica subiectele și a le livra candidaților să fie cât mai scurt. Motivul? Vrem să evităm ceea ce se întâmplă, din păcate, în fiecare an, cu toate eforturile noastre, și anume apariția subiectelor în spațiul public înainte de afișarea lor oficială pe site-ul ministerului”. 

Sorin Ion: „Avem două tipuri de scurgeri de informații. Anul acesta, eu însumi am făcut plângere oficială”

Sorin Ion a precizat că subiectele, odată ajunse în afara centrului de examen, pot fi rezolvate, iar rezolvarea poate fi transmisă candidaților care încă se află în săli, în timpul probelor. „La bacalaureatul din acest an am eliminat pentru fraudă circa 60 de candidați, cei mai mulți dintre ei echipați cu tot soiul de gadgeturi, de la  telefoane mobile clasice până la ochelari cu inteligență artificială”.

Sorin Ion spune că există două tipuri de scurgeri de informații: cele provenite din interiorul sistemului, considerate cele mai grave, și cele generate după ce subiectele ajung deja în centrele de examen. „În fiecare an, suntem judecați pentru această scurgere de subiecte. În primul rând, într-un mod total neplăcut pentru noi, subiectele sunt transmise de persoanele responsabile exact de securitatea lor – în cazul acesta iese un document PDF original.  Și asta este marea noastră nemulțumire: că subiectele pleacă de la o persoană implicată în gestionarea lor. Anul acesta, eu însumi am făcut o plângere oficială pentru scurgerea de subiecte”. 

Sorin Ion recunoaște că situația este foarte dificil de gestionat. „În momentul în care subiectele ajung de la Centrul Național de Curriculum și Evaluare, la oameni din aproape 3.000 de centre de examen, atunci răspunderea se împarte la 3.000”.

Sorin Ion: „Am dat afară directori de școli”

Oficialul a explicat că astfel de incidente se întâmplă an de an, deși la nivel de minister au fost luate măsuri drastice de secretizare. „De exemplu, după ce reprezentanții centrului de examen au primit subiectele pe calculator, acesta se deconectează de la internet. Apoi, odată multiplicate, subiectele se șterg din arhiva computerului și din coșul de gunoi al dispozitivului. Procedura este foarte clară. Chiar și așa însă incidente tot se întâmplă”. 

În cazul în care sunt identificate persoanele responsabile, ministerul poate da sancțiuni administrative, inclusiv interzicerea participării la organizarea examenelor sau eliberarea din funcții de conducere. „Am dat afară chiar directori de școli. Dar cred că este important să dăm și un semnal mai dur pentru că nu ne permitem să compromitem examenele naționale din cauza tehnicii care evoluează atât de rapid. Și asta este o problemă”. 

În concluzie, obiectivul Ministerului Educației este acela de a securiza și mai mult subiectele de la examenele naționale, asta însemnând, de ce nu, chiar o modificare a modului de organizare a concursurilor.

De ce nu pot fi instalate sisteme de bruiaj în timpul examenelor naționale

Una dintre propunerile vehiculate în ultimii ani a fost montarea unor dispozitive care să blocheze semnalul telefoanelor mobile în timpul examenelor. Sorin Ion spune însă că o astfel de soluție este imposibil de aplicat. „Foarte des am primit propuneri de genul bruiați centrul de examen. Sună frumos în teorie, ca în filmele cu spioni, doar că nu se poate întâmpla. Imaginati-vă echipamente de bruiaj pentru trei mii de centre de examen, adică trei mii de școli. Un astfel de echipament nu acoperă doar perimetrul școlii, ci întreaga zonă din proximitatea unității de învățământ. Gândiți-vă ce ar însemna necesitatea unui apel la 112 pentru o situație gravă într-o zonă în care semnalul ar fi bruiat”, explică secretarul de stat.

În schimb, ministerul analizează posibilitatea utilizării unor tehnologii care să detecteze dispozitivele electronice deținute de candidați.

Evoluția tehnologiei obligă autoritățile să regândească măsurile de securitate, spune Sorin Ion. Acesta dă exemplul ochelarilor inteligenți care folosesc inteligența artificială și pot afișa informații direct pe lentile, fără ca utilizatorul să mai depindă de o persoană din exterior. „Măsurile noastre trebuie să țină pasul cu evoluția tehnologiei”, afirmă oficialul, sugerând că modul de organizare a examenelor naționale ar putea suferi modificări în următorii ani.

Sorin Ion: „Dacă evaluarea standardizată funcționează, Evaluarea Națională ar putea dispărea ca examen de admitere”

Pe termen lung, rolul Evaluării Naționale ar putea fi regândit, a precizat secretarul de stat. În opinia sa, examenul are în prezent două funcții distincte: oferă o imagine asupra nivelului sistemului de educație și stabilește ierarhia pentru admiterea la liceu.

„Ministerul introduce din această toamnă evaluările standardizate, iar dacă acestea se vor dovedi relevante și comparabile între școli pe parcursul unui ciclu complet de învățământ, rezultatele lor ar putea permite revenirea la media claselor V-VIII ca criteriu de admitere”.

În acest scenariu, Evaluarea Națională și-ar putea păstra doar rolul de instrument de diagnostic al sistemului, fără a mai decide accesul elevilor la liceu. „În cazul ideal, dacă evaluarea standardizată va da rezultatele scontate, se poate renunța la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a cu rol de ierarhizare”.

Oficialul subliniază însă că este vorba despre o perspectivă pe termen lung, care ar putea fi analizată doar după câțiva ani de aplicare a evaluărilor standardizate și doar dacă acestea își vor demonstra eficiența și echitatea.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE