Subiecte grele la română, la Evaluarea Națională. Stârcul și nucile de cocos, printre capcane. Profesoară: „Valoarea morfologică, diftongii și conversiunea i-ar putea încurca pe copii. Se vor lua multe note între 8.70 și 9.20”

Subiectul 1 A, un subiect care a evaluat atenția la detalii 

În timp ce prezența rezumatului la Subiectul al II-lea i-a făcut pe mulți elevi să creadă că proba este mai accesibilă, adevăratele provocări s-au regăsit în detaliile și capcanele de la Subiectul I, în special la partea de gramatică și interpretare. Atenția la text, înțelegerea nuanțelor și stăpânirea conceptelor de limbă română au făcut diferența între un rezultat bun și unul excelent. O analiză a subiectelor arată că dificultatea nu a constat atât în complexitatea cerințelor, cât în precizia cu care acestea trebuiau abordate. 

„Pentru că s-a dat rezumat la compunere, accentul s-a mutat ca dificultate pe Subiectul 1, punctele A și B – mai puțin la A și mai mult la B – unde, într-adevăr, au existat câteva capcane”, explică profesoara.  

„La subiectul 1A, elevii ar fi trebuit să fie foarte atenți. „Puteau să greșească la exercițiul 2, unde li s-a cerut să identifice meseria lui Vladimir. Ar fi trebuit să citească textul până la capăt ca să-și dea seama că personajul este corector.  La fel și la exercițiul 5, unde ar fi trebuit să înțeleagă exact tipul de pasăre. În text era vorba și despre un uliu păsărar, și despre un stârc, dar în contexte diferite. Aici a fost nevoie de foarte multă atenție, pentru că uliul era cel electrocutat pe sârme și dus la cabinetul medical, în timp ce stârcul a fost adus la redacție. Aici s-ar fi putut produce o confuzie”.

La enunțurile care au vizat textul al doilea, exercițiul cinci, copiii ar fi trebuit să fie atenți la numărul nucilor de cocos. „În cerință se menționa că tânărul culege doar 4 nuci, în timp ce în text era vorba despre 5 nuci de cocos. Această capcană i-ar fi putut încurca puțin pe unii elevi”.

La punctul 6, continuă Ruxandra Achim, candidații nu ar fi trebuit să întâmpine probleme. „Tiparele textuale se lucrează mult la clasă. A fost ușor să identifice prezența naratorului, a verbelor de mișcare și existența unei acțiuni prezentate cronologic. La elementul de conținut comun ar fi putut să meargă foarte bine pe ideea de pădure sau natură, fiind ușor de rezolvat”.

La exercițiul 8, elevii au avut de motivat/justificat un răspuns, însă vorbim despre un model pe care s-a tot lucrat la simulări. „Riscul apare dacă au uitat să valorifice al doilea text, fiindcă ei sunt, mai degrabă, obișnuiți să-l valorifice doar pe primul”.

La exercițiul 9, unde trebuia asociat fragmentul cu o altă operă literară, la fel, copiii nu ar fi trebuit să aibă probleme. Ei ar fi putut apela la valori precum grija față de animale, bunătatea, generozitatea sau responsabilitatea. „Au avut destule texte în manual, cum ar fi cele semnate de Veronica D. Niculescu, au avut, de asemenea, tot în manual un text „Cum e lumea”, unde se vorbește despre o tânără care protejează un ursuleț evadat de la grădina zoologică. Tot în manual au avut  „Vara cu Isidor” sau „O iarnă cu Isidor”. Prin urmare, aici elevii s-au putut orienta mai bine. „Cu siguranță, fiind vorba despre animale, copiii au putut apela si „Dumbrava minunată” a lui Mihail Sadoveanu. Asocierea a fost foarte la îndemână”.

Subiectul 1B. „Posibile greșeli la diftongi, conversie, forma corectă a cuvintelor”

Subiectele care au picat la gramatică au fost, multe dintre ele, destul de dificile. „La exercițiul cu diftongul s-ar putea ca unii să se fi încurcat, pentru că ei, în general, confundă diftongii uitându-se doar la cum se scrie un cuvânt. Deci, în loc să aleagă varianta corectă cu „păsăroiul” și „iarnă”, s-ar putea ca unii să fie optat pentru „ciocul” și „plăcea”, unde literele „i” și „e” fac parte din grupuri de sunete (ci, ce) dar nu formează diftongi în acele contexte”.

La exercițiul 2, continuă profesoara Achim, elevii, cel mai probabil, s-au încurcat mai puțin la cuvântul „ceva” – cuvânt compus. „În schimb, pe mulți, cu siguranță, i-a pus în dificultate cuvântul „sinea”. Acolo este vorba despre o conversiune pe care puțini o sesizează. Acesta este un punct unde cu siguranță vor fi greșeli”.

La sensul cuvintelor și la antonime nu vor fi probleme, în schimb, la exercițiul 5 există riscul ca elevii să confunde verbul predicativ „ia” cu o eventuală interjecție. 

„O altă posibilă greșeală: la cuvântul „mele”. Adjectivul pronominal posesiv este confundat de unii cu pronumele personal sau chiar cu pronumele posesiv. Și la cuvântul „un”, sigur vor greși pentru că-l vor lua articol, deși acolo este vorba despre cantitate, prin urmare trebuie să fie numeral cardinal”. 

La exercițiul 6, elevii s-ar putea să se fi încurcat la forma verbului a spune – mai mult ca perfect. „La forma verbului la mai mult ca perfect, persoana a doua singular, mulți vor merge pe varianta greșită. Aceasta este o altă capcană”.

La subordonate au avut de unde să aleagă, deoarece nu li s-au cerut propoziții subordonate diferite. „Totuși, ar fi putut greși confundând o subordonată cu o circumstanțială de loc, deși mai aveau la dispoziție o completivă directă și o circumstanțială de mod”. 

La exercițiul 8 au avut de ales forma corectă a unor cuvinte. „S-ar fi putut încurca la „plăcea”, deoarece limba vorbită merge mult pe varianta incorectă „place”. „La „decât” și „doar” la fel, posibile greșeli. Fiind o propoziție afirmativă, trebuia utilizat „doar”.  La „aceea” s-ar fi putut încurca din nou, și la cuvântul „călătorii” unii ar fi putut greși cu siguranță. Mulți copii au tendința de a scrie cu doi de i acolo unde se aude mai puternic, deși forma corectă este cu un singur „i”, în acel context. La cuvântul „fiică” teoretic nu ar trebui să aibă probleme, dar rămâne de văzut”.

Am rugat-o pe profesoara Ruxandra Achim să ne spună și care a fost cel mai dificil subiect dintre toate cele care au picat la granatică. Răspunsul? „Cel mai greu exercițiu, după părerea mea, a fost cel unde au trebuit să identifice valoarea morfologică, pe care, de obicei, mulți o confundă. La fel și funcția sintactică. Pentru o notă mare sau foarte mare, elevii ar fi trebuit să lucreze cu foarte multă atenție, să nu se grăbească deloc, să nu se relaxeze chiar dacă subiectul al doilea li s-a părut accesibil”. 

Capcana de la rezumat: „Secvențele descriptive nu aveau ce să caute aici”

La rezumat, elevii ar fi trebuit să fie atenți la succesiunea ideilor principale în ordine cronologică, la acțiune și să nu includă pasaje descriptive. De asemenea, copiii trebuiau să ofere cantitatea de informație suficientă, să păstreze timpurile verbale (prezent sau perfect compus) pentru ca textul să fie coerent. „Însă rezumatul este una dintre compunerile de bază, care se exersează încă din clasa a V-a, deci, în principiu, nu ar fi trebuit să le pună mari probleme. Probabil, cei care au conceput subiectele s-au gândit la o compensație pentru partea mai dificilă de la gramatică”, consideră profesoara. 

Însă, continuă ea, asta nu înseamnă că elevii au rezolvat perfect acest subiect. „Ar fi putut greși foarte ușor și aici. Mulți, de exemplu, fac o combinație nereușită între verbe și timpuri, alții ar fi putut introduce secvențe descriptive. Ori, în rezumat nu trebuie să avem astfel de elemente”. 

Subiecte mai dificile față de anul trecut: „Au fost multe chestiuni de finețe. Se va lua greu o notă de 10”

Față de anii trecuți, a mai spus Ruxandra Achim, la gramatică au picat mai degrabă chestiuni de finețe decât cerințe mai grele. „Nu este nimic discutabil, cerințele au fost clare și nu au lăsat loc de interpretări; totul ține de cât de atenți și de bine pregătiți au fost elevii”. 

Cât despre nota 10, aceasta se va lua mai greu. „Cele mai multe note se vor situa, probabil, pe un palier între 8.70 – 9.20. Motivul îl reprezintă și faptul că  mulți elevi s-au relaxat după ce au văzut cerința de la subiectul doi. Rezumatul pare foarte ușor, copiii tind să-și piardă concentrarea și greșesc la detalii sau nu înțeleg textele în profunzime”.

În concluzie, proba la română a fost destul de dificilă, consideră profesoara Achim. „Deși respectă modelele de antrenament și simulările. Mulți copii, cu siguranță, nu au înțeles textele, nu au fost atenți la nuanțe, ce să mai vorbim despre partea de gramatică! Vor fi destui elevi păcăliți aici”.

Subiectele la Limba și literatura română de la examenul de Evaluare Națională 2026 au fost distribuite pe grupurile de părinți, după o oră de la începerea examenului.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE