O studentă româncă din Belgia explică de ce a ales străinătatea: „În România nu vezi așa ceva!”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Bianca Meknat are 20 de ani și este din București. Fostă elevă a Liceului Goethe, tânăra a ales să-și continue studiile universitare în străinătate, la Karel de Grote University, din Anvers, Belgia. „A fost o decizie grea, dar a meritat din plin, căci mi-a schimbat viața”, ne-a mărturisit studenta. Specializarea pe care și-a dorit s-o urmeze nu există în România, iar dacă ar exista ar fi de domeniul fantasticului, ne-a mai spus ea. „La noi, educația bate pasul pe loc de 30 de ani, iar eu vreau să mă pregătesc pentru viitor și pentru un job de viitor”.
Cuprins:
- „În ziua de azi, o simplă facultate nu te mai ajută. Ai nevoie de skill-uri în plus”
- Instrucție pentru viitor
- Profesorii belgieni nu-ți recită din cărți, îți explică din realitate
- Cât costă viața de student în Belgia
- În Belgia există o platformă de joburi special dedicată studenților. „Nu plătim impozit pe venit”
- Salariul de student în Belgia pornește de la 15 euro pe oră
„În ziua de azi, o simplă facultate nu te mai ajută. Ai nevoie de skill-uri în plus”
Dacă vrei să reușești în viață, trebuie să ții pasul cu timpul în care trăiești, trebuie să te dezvolți încontinuu, să nu rămâi blocat în prezent sau, mai rău, în trecut. „Trebuie să evoluezi. Iar în momentul de față, învățământul de la noi nu oferă foarte multe oportunități. Este motivul pentru care în clasa a XI-a am realizat că trebuie să-mi lărgesc orizontul de căutări, să îndrăznesc să privesc mai departe de ceea ce-mi ofereau universitățile din România”, a precizat Bianca, studentă acum în anul al doilea.
Și nu sunt doar vorbe aruncate-n vânt, căci tânăra și-a dorit mai mult decât o simplă facultate. „În ziua de azi, să urmezi un program de studii clasic nu mai este suficient. Trebuie să deții skill-uri în plus, adiacente, care să te ajute să faci față unui job în domeniu. Iar când spun asta, mă refer la un job al viitorului, căci tehnica și tehnologia se dezvoltă cu viteza luminii, iar ce este azi revoluționar, mâine ar putea fi doar ceva banal. Și, atunci, tu cu ce vei ieși în evidență?”, se întreabă Bianca.
Mergând pe această logică, tânăra a căutat o universitate care s-o pregătească pentru secolul în care trăim. „În clasa a XI-a, am participat la un târg educațional, iar acolo am descoperit o ofertă de nerefuzat. Nici nu știam că există așa ceva până nu am ajuns la standul celor de la Karel de Grote University, din Anvers, Belgia. Este vorba despre programul „Multimedia și Tehnologii creative” care îmbină mai multe domenii de studiu: cursuri de marketing și de business, ceea ce căutam eu, dar și cursuri de programare, și de design grafic. Era exact ceea ce aveam nevoie”.
Instrucție pentru viitor
Creative Technology înseamnă, practic, să înveți softuri care să te ajute să devii cât mai creativ digital. „Am învățat Adobe, editare video, am învățat să programăm jocuri online, pentru cei pasionați de game sau web development, să edităm website-uri. Acest program de studiu te ajută să devii un nomad digital. Dacă aș fi găsit așa ceva în România, rămâneam în țară. Dar nu am găsit”.
Cu timpul, Bianca și-a dat seama că alegerea ei a fost cea mai bună. „Programul pe care îl urmez este updatat încontinuu, în așa fel încât să urmeze trendurile, tendințele. Învățăm despre tot ce apare nou și revoluționar. Se ține pasul cu dezvoltarea tehnicii, a tehnologiei, a inteligenței artificiale. Aici nimeni nu-și permite să rămână în urmă, se lucrează alături de fenomene în mișcare și care se schimbă poate chiar de la o zi a alta”.
O educație solidă ține pasul cu realitatea zilei de azi, cu nevoile reale ale studenților, cu nevoile pieței de muncă. Iar Belgia se numără printre țările care oferă astfel de oportunități, consideră Bianca. „Suntem instruiți pentru joburile viitorului, iar asta ar trebui să fie menirea oricărei universități. Să scoată pe piața muncii oameni competenți, profesioniști, oameni responsabili”.
Profesorii belgieni nu-ți recită din cărți, îți explică din realitate
După ce a aflat despre oferta universității belgiene, Bianca s-a interesat cu privire la condițiile de admitere, programele educaționale oferite și cursurile care se predau. „Iar în clasa XII-a am făcut pasul cel mare: le-am făcut o vizită în cadrul Porților Deschise, un moment care avea să fie decisiv în alegerea mea”.
În doar două zile, tânăra a vizitat universitatea, a fost pusă la curent cu modul de predare, de evaluare, a aflat despre cursurile pe care le va urma, despre proiectele în care va fi implicată. „Ce m-a uimit foarte tare a fost faptul că profesorii de aici activează în domeniul în care predau. Ei vin la facultate, având cu universitatea un contract part-time, iar apoi se duc și lucrează în domeniul despre care îți vorbesc la cursuri. Au acea experiență, au acea practică, nu-ți vorbesc doar din cărți, ci îți expun realitatea cu care ei se confruntă zi de zi la joburile lor. Profesoara mea de marketing, de exemplu, lucrează la o firmă la marketing, profesorul de design grafic lucrează ca designer și tot așa”.
De-a lungul timpului însă, tânăra avea să descopere și alte frumuseți ascunse. „Aici, profesorii sunt foarte comunicativi, foarte deschiși la dialog, îi simți cu câtă plăcere își fac meseria, sunt extrem de implicați, de dornici să te învețe, să-ți arate, să-ți explice. Aici, oamenii zâmbesc foarte mult, au acel vibe pozitiv care-ți dă încredere. Aici, fiecare student este observat, nimeni nu se simte invizibil“.
Tânăra ne-a mărturisit că în România, pe de altă parte, profesorii își doresc, mai degrabă, să deții informații care se cer la examene și atât. „Nu contează dacă ție chiar îți vor fi de folos, dacă vor conta în meseria ta, dacă le vei folosi mai departe în cariera ta. Pentru ei contează să le știi ca să treci un examen“.
Mai mult, sistemul de educație românesc este bazat pe foarte multă teorie și foarte puțină practică, ne-a mai spus Bianca. „În străinătate, programele de studiu sunt foarte aplicate. Se învață și aici teorie, dar o teorie pe care realmente o poți folosi în dezvoltarea unei viitoare practici”.
Cât costă viața de student în Belgia
Un sfat din partea Biancăi pentru cei care doresc să studieze în afară: după ce au ales destinația de studiu, următorul lucru de bifat pe listă este cazarea, care trebuie căutată din timp. „Ideal ar fi să locuiești în campus. Însă, cum nu toate universitățile pun la dispoziție campusuri, va trebui să-ți cauți o cazare în oraș. Așa am procedat și eu. Asta, după ce am primit câteva recomandări chiar din partea facultății. Mi-au spus ce site-uri de imobiliare să accesez și care ar fi ofertele dedicate studenților”.
Bianca locuiește singură într-un studio, într-o clădire cu doar câteva apartamente pe etaj, iar vecinii ei sunt tot studenți. „Plătesc lunar aproximativ 530 de euro, bani în care intră chiria și utilitățile. Camera nu este foarte mare, dar este dotată cu tot ce-mi trebuie. Am o canapea extensibilă, dulap, masă, minifrigider, ustensile de bucătărie, grup sanitar propriu. Am și un balcon micuț și cochet unde stau vara și-mi savurez cafeaua de dimineață. Cât despre distanța până la facultate, pe jos fac în jur de 30 de minute. Însă aici ne deplasăm foarte mult cu bicicleta”.
Taxa anuală de școlarizare o costă 1.200 de euro pe an, însă tânăra are nevoie de bani și pentru mâncare, îmbrăcăminte sau eventuale urgențe medicale. „Cu mâncarea, la început, mi-a fost greu, căci nu știam cum să cumpăr inteligent. Dar, cu timpul, am găsit magazine bune, prețuri bune și am învățat să gătesc. Ador rețetele bunicii. Pe lună îmi sunt suficienți de 100 de euro pentru tot ce înseamnă alimente cumpărate de la magazin”.
Bianca mănâncă și la cantina facultății. „Aici, o porție de mâncare costă în jur de 5 euro. Și sunt porții mari, iar mâncarea este foarte variantă. De exemplu, într-o săptămână am avut mâncare nepaleză, acum avem mexicană, am avut și italiană. În fiecare săptămână se schimbă specificul. Iar preparatele sunt și foarte gustoase, ca la restaurant”.
Hainele, lenjeria de pat și alte obiecte textile le spălă la spălătoria care se află vizavi de clădirea în care locuiește. „Dau 4 euro și spăl 10 minute. Uscatul rufelor mai costă un euro”.
Cât despre asigurarea de sănătate, Bianca deține un card european de sănătate. „Plata o fac în România însă aici, în Belgia, există și alte posibilități. Îți poți face asigurare de sănătate prin firmele lor. Chiar facultatea îți recomandă niște firme cu prețuri avantajoase, dedicate studenților, dacă nu știi ce să alegi”.
În Belgia există o platformă de joburi special dedicată studenților. „Nu plătim impozit pe venit”
Pentru a câștiga bani în plus, studenții din Belgia se pot înscrie într-un sistem de joburi special dedicat lor. „Este vorba despre așa-numitul concept de student-job, iar astfel de locuri de muncă se găsesc pe o platformă online accesată doar de studenți. Aici nu există conceptul de part time, poți lucra pe lună câte ore vrei tu. Îi spui angajatorului în ce zile ești disponibil și la ce ore și el te cheamă să lucrezi în zilele respective”.
Însă, în Belgia, chiar dacă ești student și beneficiezi de anumite privilegii, nu-ți găsești un job cu una-cu două. „Eu am aplicat la aproape 100 de joburi până să mă cheme cineva la interviu. Am optat, inițial, pentru posturi care se potriveau cu domeniul meu de studiu: marketing, comunicații, videografie, dar fără succes. Apoi, m-am reorientat și mi-am găsit un post într-un restaurant”.
Pentru câteva luni, Bianca a fost ospătar. „În general, studenții care nu cunosc limba olandeză se angajează în HoReCa. Pe de altă parte, cei care își găsesc un loc de muncă sunt scutiți de la plata impozitului pe venit. Practic, toți banii pe care îi câștigăm rămân la noi, ceea ce ne este de foarte mare ajutor. În România n-o să vezi așa ceva”.
Salariul de student în Belgia pornește de la 15 euro pe oră
Cât despre salariu, Bianca ne-a spus că suma minimă cu care este plătit un student este de 15 euro pe oră. „Am avut luni în care am lucrat și câte 40 de ore și am primit 600 de euro, dar și luni în care am lucrat mai puțin, din cauza programului la facultate. Atunci am primit 200 de euro”.
Programul de lucru este stabilit de manager la început de lună. „Totul este notat într-o aplicație, iar angajații respectă turele întocmai. Spunem de la început în ce zile trebuie să fim la școală, iar programul la job este ajustat în funcție de asta. Este un sistem extrem de flexibil, ceea ce poate fi de mare ajutor. În Belgia studenții sunt ajutați, susținuți, încurajați de sistem”.
Bianca a lucrat apoi chiar la universitatea unde studiază. „M-am angajat apoi în cadrul facultății. Gestionez paginile social media ale universității, dar fac parte și din staff-ul care coordonează laboratorul tehnologic. Fac parte, de asemenea, și dintr-o echipă care se ocupă cu organizarea evenimentelor pentru studenți”.
Finalul studiilor în Belgia înseamnă pentru Bianca obținerea diplomei de licență, iar apoi un job în digital marketing. „Mi-ar plăcea să lucrez online, de la distanță, pentru că îmi doresc foarte mult să călătoresc. Iar apoi voi reveni în România. Jobul, însă, va fi acolo unde voi primi respect, susținere, unde voi putea să mă dezvolt, să cresc, să am o carieră solidă și de succes. Nu contează țara, contează oportunitățile care mi se vor oferi”, ne-a mai spus studenta.
Calinutzu 10.03.2026, 11:04
Domnișoara are 20 de ani și știe ca învățământul stă pe loc de 30 ani. Cea mai mare aberație , nici nu am mai citit restul ca i de tot râsul. Stai acolo fată dragă , rămâi acolo , muncește acolo și apoi să ne mai vedem după câțiva ani să vedem dacă mai stau lucrurile așa. Nu uita ca banii vin din România ca tu să înveți acolo, întreabă ți părinții. Mult succes și nu mai da în țara ta.