Alexandru Ciucu a plâns la dineul Regelui Mihai

Simt apoi, deodată, cum emoția îmi sugrumă vorbele și ochii mi se împăienjenesc. Mă întreb dacă este normală această empatie emoțională aproape instantanee, iar pentru că nu îmi pot stăpâni lacrimile mă uit fâstâcit în jur să văd dacă m-a observat cineva. Îmi aduc aminte că și bărbații plâng câteodată.

În jurul meu lumea continuă să aplaude și constat surprins că fiecare are un licăr umed în colțul ochilor, întregind și desăvârșind astfel emoția generală care ne cuprindea. O altă lacrimă se prelinge pe chipul regelui.

Simțeam un văl de energie pozitivă care traversa sala dintr-un cap într-altul că un tăvălug nebun, ca o maree uriașă care ne amestecă pe toți, făcându-ne să simțim ce cred că simte un copil, fericit că își revede tatăl întors din război. Sunt convins că nimeni dintre cei prezenți nu ar fi fost capabil să lege două cuvinte în momentele alea pentru că pur simplu nu era nevoie de cuvinte. Și mai sunt convins că ochii regelui plângeau de emoția întoarcerii fiului rătăcitor.  La mulți ani, Majestate!” a scris Alexandru Ciul pe blogul său.
 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE