Andrei Păunescu, despre SORA SECRETĂ a poetului ADRIAN PĂUNESCU: "Tata a considerat acest lucru ca pe un dat nefericit al destinului"
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Andrei Păunescu este de părere că venirea pe lume a surorii tatălui său, bolnavă de sindrom Down şi schizofrenie, a fost o adevărată dramă în familia sa.
"Este vorba despre o întâmplare dramatică de viaţa tatălui şi din viaţa bunicului meu. Bunicul meu a avut, din a doua căsătorie, un copil bolnav. Este soră doar de tată cu tatăl meu Lidia.
Tata s-a îngrijit de ea. Toată viaţa a fost sub supraveghere. Mai mult nu s-a putut face decât să fie sub control şi medicaţie. Tata s-a ocupat cât a putut, adică total de Lidia", a declarat Andrei Păunescu la emisiunea "La Măruţă".
Bărbatul, care susţine că a cunoscut-o pe Lidia Păunescu pe când era copil, a declarat că regretă faptul că viaţa i-a oferit bunicului său o compensaţie nefericită: a avut un fiu genial, însă o fiică atât de bolnavă.
"Nimeni nu este ruşinat de această dramă. Tata a considerat acest lucru ca pe un dat nefericit al destinului. Am cunoscut-o în copilărie pe această mătuşă vitregă. Îmi pare rău că bunicul meu, în a doua căsătorie, a trăit o astfel de dramă. Poate este un destin crud ca acelaşi tată să aibă un fiu geniu şi într-o compensaţie nefericită şi o fiică bolnavă", a mai spus fiul lui Păunescu.
Andrei susţine că, după moartea poetului, cea care se ocupă de Lidia este soţia lui Păunescu.
"A fost ajutat foarte mulţi ani şi chiar şi după moarte, de Carmen, soţia tatălui meu care şi ea se ocupă în continuare, în virtutea unei morale. Dacă nu există o familie care să se ocupe de un asemenea caz, el nu poate exista într-un astfel de centru. Carmen se ocupă cu demnitate de mătuşa mea vitregă", a completat bărbatul.
Declaraţiile lui însă contrazic realitatea descoperită în spitalul de psihiatrie din Buzău, unde este internată Lidia. Dacă până la moartea poetului, Lidiei nu i-a lipsit nimic, fiind susţinută constant din punct de vedere financiar, de la dispariţia maestrului, femeia a rămas a nimănui.
LIDIA SUFERĂ DE SINDROM DOWN ŞI SCHIZOFRENIE
Născută în 1945, Lidia purta însemnele unei persoane bolnave: prezenta simptomele sindromului Down. Încă din timpul copilăriei a fost dusă la o mănăstire de maici, iar în 1974, când avea 29 de ani, a fost mutată de la mănăstire la Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Săpoca, Secţia Nifon (Centrul de psihiatrie acuţi).
Situată la 20 de kilometri de oraşul Buzău, Secţia Nifon stă bine ascunsă între dealurile împădurite din zonă, şi se întinde pe o suprafaţă vastă.
Reporterii ziarului au reuşit să intre în incinta spitalului şi au ajuns până în rezerva Lidiei Păunescu. Femeia e "prăpădită" după 40 de ani de la internare, suferind, probabil, şi de hospitalism, boală ce se caracterizează prin pasivitate, apatie, dezinteres pentru ceea ce se întâmplă în jur.
Conform medicilor, aceste persoane ajung să stea mai mult în pat şi să nu facă nimic, ceea ce conduce în timp şi la o deteriorare mintală.
Tratamentul ei este costisitor
De aproximativ 20 de ani nu mai comunică, deşi înţelege tot ce i se spune şi e conştientă de tot ce e în jurul ei. Ştie că Adrian Păunescu a murit şi a fost întotdeauna conştientă de geniul şi de faima fratelui ei mai mare. În acest moment, resemnată, tăcută şi mereu cu o mină tristă, Lidia aşteaptă parcă finalul unui destin tragic.
Am reuşit să aflăm că până la moartea poetului, Lidiei nu i-a lipsit nimic. A fost susţinută financiar şi garderoba îi era reînnoită anual. Însă de la dispariţia maestrului a rămas a nimănui.
Situaţia femeii e disperată, întrucât, în aşteptarea ultimului ceas, refuză să se ridice din pat şi din această cauză, pe lângă tratamentul medicamentos, necesită o îngrijire specială, destul de costisitoare, având în vedere situaţia din sistemul sanitar românesc.
Spitalul îi asigură scutece şi şerveţele umede pentru a putea fi spălată, însă un ajutor din partea oamenilor care l-au admirat pe Adrian Păunescu ar ridica mult calitatea tratamentului şi, automat, a sentimentului de confort al sufletului rătăcit în propria-i suferinţă.
Citiţi mâine în Libertatea un interviu în exclusivitate un interviu cu Andreea Mihaela Păunescu, fiica regretatului poet.
