Conflictul dintre Gheorghe Turda și Ducu Bertzi continuă. Din ce cauză au pornit neînțelegerile
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Gheorghe Turda l-a acuzat pe Ducu Bertzi că îi cântă mai multe piese, printre care și „Săracă, inima me`”, fără să îi ceară acordul. Solistul de muzică folk a venit cu o replică pentru interpretul de muzică populară.
Recent, Gheorghe Turda îl acuza pe Ducu Bertzi că i-ar fi transformat trei piese din repertoriu în cântece folk, fără acordul lui, așa cum ar fi fost corect: „Cel puțin trei piese din repertoriul meu îmi cântă Ducu Bertzi, de vreo 30 de ani. Păi, eu am imprimat piesa mea, «De ce beu eu câte un pic?», în 1968, când el nici nu se năștea, ca artist.
Nu m-a întrebat niciodată dacă le poate cânta, nu și-a cerut nici scuze, a făcut din ele piese folk, mi-a luat versurile, linia melodică, toate create de mine. Mi-a luat și «Măi, prietene, eu și tu» și «Săracă, inima me`». Sunt înregistrate pe numele meu, la CREDIDAM, sunt piese imprimate de mine, în radio și în televiziune, primesc drepturi de autor pentru ele.
M-am întâlnit cu el și la spectacole, amândoi suntem din Maramureș, suntem și vecini de cartier, în București. Dar, eu l-am iertat, nu îl dau în judecată. Acum ne mai salutăm doar protocolar. Îl las și pe el să mănânce o pâine”, declara Gheorghe Turda pentru impact.ro.
Cum a reacționat Ducu Bertzi, după acuzațiile făcute de Gheorghe Turda
După declarațiile făcute de interpretul de muzică populară, Ducu Bertzi a venit cu un drept la replică. Solistul de muzică folk susține el interpretează o piesă care face parte din folclor și nu este singurul care o cântă.
„Vă trimit o lucrare de specialitate, emisa de un doctorand de la Academia de Muzică, unde se definește clar termenul de folclor muzical și unde se face referire la «Săracă, inima me`» și la faptul că acest cântec din folclor este interpretat în diferite moduri de mulți interpreți de diferite genuri muzicale.
În ceea ce mă privește, absolut toate cântecele din folclorul maramureșean, pe care le am în repertoriu, sunt înregistrate la UCMR-ADA, ca fiind cântece din folclor, fără vreo atribuție componistică din partea mea. Așa este corect! Alte comentarii nu mai am de făcut!”.
Ducu Bertzi a arătat o lucrare de specialitate, emisă de un doctorant de la Academia de Muzică, în care este analizată această piesă: „«Săracă, inima me`» este un cântec ce se bucură de o mare popularitate în spațiul românesc.
El se întâlnește în repertoriul mai multor cântăreți de muzică populară. Am ales ca model inițial pentru interpretarea în stil jazz cântecul din repertoriul lui Nicolae Furdui-Iancu. Arhitectonica lucrării se axează pe strofă cu refren. Strofa melodică, la rândul ei, este de tip cuaternar ABCD, cu o strofă poetică, care variază pe parcurs între două sau trei versuri, respectiv AB sau ABC.
În total, sunt șapte strofe muzical-poetice. Linia melodică a refrenului constituie la fel o structură strofică de tip binar AB cu două versuri AB. Reprezentând specia cântecului de petrecere, creația analizată este frecvent solicitată de muzicienii ce promovează diferite stiluri muzicale contemporane din România și Republica Moldova.
Vom numi unele din interpretările realizate în diferite stiluri muzicale. Printre înregistrări ce aparțin muzicii pop s-au făcut remarcați: Adriana Rusu și Vali Boghean Band [1], Andra și Bodo [2].
Versiunea prezentată de Natalia Gordienco include solo-ul trompetei în stilul New Age, iar hard cor-ul moldovenesc devine bine cunoscut publicului autohton grație stilului formației Zdob și Zdub cu elementele curentului modern jazz, cu implicarea tehnicii riff-urilor, a solo-urilor expresive, utilizarea unei componențe instrumentale de amploare, ce cuprinde instrumente aerofone (saxofon, trompetă, trombon), chitare, orgă, percuții [3].
Formația Etno oferă versiunea tradițională a cântecului vizat, fiind adăugat doar un beat destul de monoton, împrumutat din dance music [4]. Orchestra fraților Advahov și Alex Calancea Band [5] în bază cântecului «Săracă, inima me`» realizează o sinteză a manierei de execuție orchestrale lăutărești cu tradițiile muzicii pop”, a menționat, în lucrare sa, Cristina Romanenco, doctorandă, la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice.
