Irina a avut mai multe desene expuse, unele în ulei, pe pânză, altele în acuarelă, tempera, peniţă, tuş sau marker, lucrări care au fost scoase la vânzare de tatăl ei la preţuri cuprinse între 300 şi 15.000 de euro. Se ştie însă că desenele unui copil pot ascunde multe detalii ale trăirilor interioare, traduse în acest caz, pentru Libertatea, de psihologul Ilie Marinescu. Şi, se pare, evenimentele trăite în cei opt ani de viaţă au marcat-o pe micuţă… Irina a fost crescută doar de tatăl ei, Irinel, încă de la vârsta de patru ani, când Monica a decis să divorţeze şi să o ia de la capăt în Statele Unite.
În ultimii patru ani, fetiţa avut parte de o mamă mai mult absentă, care nu numai că nu s-a implicat în educaţia ei, dar a şi privat-o de afecţiunea de care ar fi avut nevoie pentru echilibrul emoţional, fapt ce a dus la o maturizare prematură a copilei, susţine Marinescu.
Şi, de parcă separarea părinţilor nu ar fi fost de ajuns, fetiţa, rămasă într-o vilă somptuoasă cu tatăl, bona şi cu mama Monicăi, mai trăieşte o dramă. Veronica Bulai, bunica sa, se stinge din viaţă brusc, în urma unui tragic accident, petrecut acum doi ani, la Peştera Polovragi. Psihologul Ilie Marinescu a analizat din perspectiva testelor proiective, respectiv: testul persoanei şi testul arborelui, două din desenele Irinucăi, unul intitulat “Autoportret” şi cel de-al doilea, “O lume într-o frunză”.
“Cele câteva trăsături particulare în desenul persoanei pot fi interpretate astfel: ochii străpungători şi privirea fixă scot în evidenţă o stare exagerată de alertă, de suspiciune. Gura închisă şi uşor rigidă denotă ostilitate şi respingerea dependenţei, cum de altfel şi gâtul lung şi proeminent bine conturat, de asemenea, scoate în evidenţă o anumită rigiditate şi ostilitate. Îmbrăcămintea simplă o putem interpreta ca fiind o persoană introvertită, absorbită de sine.
Acoperirea urechilor prin părul oarecum nearanjat o putem traduce prin refuzul criticilor, lipsa de preocupare pentru opiniile celorlalţi. Fundalul albastru ales pentru încadrarea autoportretului trimite spre stări de autocompătimire, dependenţa afectivă şi nevoia de linişte ca un mod de a compensa instabilitatea emoţional afectivă. Îmbrăcămintea verde arată un echilibru bine menţinut, o capacitate de autonomie şi nevoia de a se impune”, a spus Ilie Marinescu.
“Cât priveşte desenul frunzei, acesta evidenţiază sensibilitate, delicateţe, dar şi faptul că ştie să piardă, o continuă voinţă de adaptare. Conturul foarte accentuat al frunzei poate fi interpretat ca o nevoie acută de securitate, protecţie din partea mediului înconjurător”.