Filmări cu covrigi pe datorie. Ilona Brezoianu, despre rolul din „Mangalița”: „Îmi place foarte mult să mă joc în zona de kitsch”

Libertatea: După rolurile din „Las Fierbinti” și „Atletico Textila”, te-ai întors pe micul ecran în „Mangalița”. Ți-a fost dor? Ți-a lipsit acel plus de celebritate pe care ți-l dă televiziunea?

Ilona Brezoianu: Nu știu dacă mi-a lipsit acel plus de celebritate, eu mă bucur și de fiecare spectator de teatru care mă oprește pe stradă și-mi spune “Am văzut «Fata din Curcubeu»” sau orice alt spectacol pe care îl joc. Mă bucur sincer și de amploarea pe care a luat-o fenomenul teatral. Și vorbesc în special de creditul pe care oamenii îl acordă actorilor tineri. În schimb, mi-a lipsit, într-adevăr, atmosfera unui platou de filmare a unui serial de comedie. În ciuda volumului de muncă, oamenii sunt relaxați și se râde destul de mult. Pentru mine, râsul e terapie!

– Ai luptat mult pentru rolul secretarei Flori?

– Am dat o singură probă pentru serial. Faptul că mai lucrasem cu George Dogaru, regizorul serialului, cred că a fost un plus. Ne-am înțeles foarte bine pe parcursul proiectelor la care am colaborat și avem un limbaj comun. Cred că asta m-a ajutat.i

„Eu vin dintr-un orășel de provincie, lumea din serial îmi este destul de familiară”

– Ce surse de inspirație ai avut pentru a-ți construi personajul?

– Nu cred că e foarte greu să construiești un personaj de genul acesta, pentru că e o tipologie pe care o întâlnești destul de des în viața de zi cu zi. Eu vin dintr-un orășel de provincie, lumea din serial îmi este destul de familiară. În schimb, mi-am pus amprenta pe partea de costume. De asemenea, decizia de a mă vopsi roșcată îmi aparține în totalitate. Îmi place foarte mult să mă joc în zona de kitsch.

– Cum arată o zi pe platourile de filmare?

– Filmările au avut loc în orașul Bolintin Vale. Ziua începea destul de devreme, uneori prea devreme, mai exact, plecam de acasă la 5 dimineața, la 6 ajungeam, la 7 eram la machiaj, iar la 8 începeam să filmăm. Sincer, nu simțeam cum trece timpul, și asta mă face de multe ori să cred că mi-am ales meseria care mă bucură cel mai mult. Filmam 12 ore și totuși eram destul de fresh când ajungeam acasă. E fascinant să muncești, dar să nu simți asta.

Concurs de alergare cu aterizare pe burtă

– Care ar fi cele mai haioase întâmplări petrecute la filmări?

– Prima ar fi când eu și colegul Alex Bogdan filmam o secvență în mașină, iar la finalul ei trebuia să ne uităm unul la altul preț de câteva secunde. Pur și simplu nu ne puteam abține trei secunde să nu râdem. Pentru noi era amuzant, pentru restul însă deveniserăm obositori. A doua ar fi că oamenii din Bolintin, care se obișnuiseră cu noi, au ajuns să-mi dea covrigi pe datorie, pentru că mi se făcea poftă, dar nu aveam bani în geanta de personaj. Iar a treia, că am făcut într-o pauză un concurs de alergare cu colegii, eu fiind în costum, și am căzut pe burtă, de a râs toată echipa de mine.

– În afară de serial, pe unde te mai vedem? În ce spectacole joci toamna asta?

– “Fata din Curcubeu” și “Stă să plouă”, la Green Hours, “Diseară la 7” și “Rosencrantz și Guildenstern sunt morți”, la Teatrul de Comedie, “Peretele”, la Metropolis, “Intrigă”, la Teatrul Avangardia, “Viforul” și “Două loturi”, la Teatrul Național București, și “Mon cabaret noir”, la Teatrelli.

– Alte pasiuni, în afară de teatru și televiziune, hobby-uri de timp liber?

– Îmi place să joc tenis de câmp. Din păcate, nu prea am mai fost, fix din cauza timpului care nu prea mai e liber. Seara mă uit la seriale, dacă nu adorm foarte repede.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE