INTERVIU EXCLUSIV | Oana Mareş recunoaşte că relaţia cu Dragoş a venit ca o salvare: «Eram o epavă!»
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cum au trecut cei doi ani de când ai devenit mămică?
Cuprins:
- Îl iei pe Nicolai cu tine când ai drumuri de făcut, cum ar fi, de exemplu, la coafor?
- Adică te vopseşti şi coafezi singură?
- Sunt momente în care te simţi obosită din cauza celui mic?
- Cu ce te ocupi de când nu mai eşti pe sticlă?
- Efectiv, ce faci la birou?
- Au fost clienţi care te-au recunoscut?
- Îţi place mai mult muca ta de acum decât ce făceai în televiziune?
- În televiziune ai vrea să te mai întorci?
- Tu ai plecat din Antenă pentru că nu ai mai simţit această legătură cu echipa?
- După ce ai plecat din Antenă, nu ai primit oferte de la alte televiziuni?
- Ai, în momentul acesta, vreun proiect în lucru?
- Ştii ce se spune despre mamele de băieţi?
- Că ele sunt mai posesive, că nu acceptă să se taie cordonul ombilical dintre ele şi băieţii lor...
- Îţi place mai mult ce faci acum la firma soţului decât ce ai făcut în televiziune?
- Ai resentimente după ce ai plecat din Antenă?
- Cum este relaţia ta cu Dragoş, soţul tău?
- De exemplu, când vă ciondăniţi, care cedează primul?
- Asta ţi-a spus-o el?
- Nu erai cam mare pentru a-i cere asta?
- Ţi s-a propus să apari goală, în reviste?
- Aveţi în plan încă un copil?
- În condiţiile astea, ai mai vrea un copil?
- Pui foarte mult accent pe partea psihologică, văd. Citeşti cărţi despre psihologia copilului, sau consulţi un specialist?
- Până acum ai avut nevoie de psiholog, ai avut blocaje din care să te ajute să ieşi?
- În perioada divorţului a fost nevoie de psiholog?
- Deci, ai mers la psiholog pentru probleme sentimentale?
- Acum eşti fericită?
- Au trecut 4 ani de la divorţul de Augustin. V-aţi mai văzut de atunci?
- Nu ţi-a fost teamă de reacţia lui, de a familiei sale?
- Dragoş nu este gelos că păstrezi legătura cu fostul soţ?
- Nu îţi e teamă că, la un moment dat, se va ”termina” şi iubirea cu Dragoş?
Au trecut frumos. Mi-am dorit foarte mult copii, foarte mult.
Îl iei pe Nicolai cu tine când ai drumuri de făcut, cum ar fi, de exemplu, la coafor?
Nu. Şi, oricum, nu sunt genul care să meargă la coafor des şi nici o persoană ultra-sociabilă. Aşa că am învăţat să îmi fac foarte multe lucruri singură.
Adică te vopseşti şi coafezi singură?
Da. Acum foarte mulţi ani am învăţat repede să fac aceste lucruri pentru că mi-au şi plăcut. Şi de când a venit copilul, clar nu am mai avut timp să merg la coafor, aşa că mi-a prins bine că ştiam să mă aranjez singură. Doar pentru tuns mai merg la salon.
Sunt momente în care te simţi obosită din cauza celui mic?
Da, uneori da. Niocolai e o sugativă de energie. Cu un copil mic, mereu trebuie să fii în gardă, căci el are nevoie constant de ateneţie. Acum are 5 copci la arcada desi eram langa el, de trei zile am albit!:) Dar e şi frumos. Orice mamă înţelege când spun cât de norocoasă sunt că îmi permit să stau atât de mult timp cu copilul meu şi sunt convinsă că toate şi-ar dori acest lucru pentru ele. Ştii cum e, ai vrea să mai stai cu el, să nu fii nevoită să te întorci la serviciu, să stai încă o lună cu el şi tot aşa.
Cu ce te ocupi de când nu mai eşti pe sticlă?
Muncesc la firmă la soţul meu. Facem mobilier de toate felurile pentru persoane fizice si companii.
Efectiv, ce faci la birou?
De exemplu, acum am ”nefericita” sarcină de a recupera nişte bani de la o milionară cunoscută din România, care nu a plătit pentru serviciile noastre. Sunt tot felul de situaţii neplăcute ca aceasta. De aceea eu spun că, într-un fel, lumea afacerilor, a oamenilor bogaţi se aseamănă cu cea a show bizului, unde găseşti foarte multă falsitate, unde sunt persoane care se dau mai înstărite, care se dau altceva decât sunt în realitate.
Au fost clienţi care te-au recunoscut?
Da, am văzut în privirile multora, însă nu toţi mi-au spus că mă ştiu de undeva.
Îţi place mai mult muca ta de acum decât ce făceai în televiziune?
Mie îmi place să fac orice atâta timp cât îmi pun creierul la contribuţie. Fiecare domeniu are frumuseţea lui, acum depinde de fiecare cum abordează lucrurile.
În televiziune ai vrea să te mai întorci?
Habar nu am, sinceră să fiu. În momentul de faţă nu. Probabil o voi face în momentul în care o să apară un proiect care o să îmi placă şi o să simt că oamenii alături de care va trebui să lucrez sunt de calitate. E foarte important şi cu cine şi pentru cine lucrezi, nu doar formatul. Eu am avut noroc că 10 ani am lucrat cu oameni foarte mişto. Nu aş lucra alături de cineva care să nu fie creativ, vizionar, care să vrea să facă eimisiuni de calitate, şi nu emisiuni din care să stoarcă bani cu orice preţ.
Tu ai plecat din Antenă pentru că nu ai mai simţit această legătură cu echipa?
Da, nu am mai simţit acea chimie cu oamenii care au venit să lucreze.
După ce ai plecat din Antenă, nu ai primit oferte de la alte televiziuni?
Ba da. Dar am refuzat pentru că nu am gasit propunerile potrivite pentru mine. Se pare că oamenii au rămas cu impresia că ”It’s show time” era o emisiune tabloid, când, de fapt, ea era un pamflet care tocmai scotea în evidenţă ridicolul personajelor ”mondene”. Ştii, eu nu am fost niciodată prezentator, ci realizator. Mie îmi place să gândesc un proiect cap-coadă, să scriu textele, să simt că e în mâna mea tot ceea ce fac. Nu aş putea face ceva în care să nu mă implic 100%.
Ai, în momentul acesta, vreun proiect în lucru?
Da, am. Însă vreau să îţi spun ceva ce, iar, doar mamele vor înţelege mai bine: copilul îmi ia cea mai mare parte din creier. Eu am acum un proiect foarte important: eu pun primele cărămizi în formarea unui om. În funcţie de ceea ce fac eu acum, se creează relaţia noastră, a lui cu lumea, se formează el ca om. Nicolai e în formare, în funcţie de ceea ce fac eu acum se dezvoltă şi încrederea lui în el, în forţele sale... Vezi, nu este momentul acum, pentru că nu am starea de spirit necesară să mă dedic 100 % unui proiect. Nu aş putea să îl văd pe Nicolai stând cu o bonă deocamdată, nu aş putea să îl văd la grădiniţă, deocamdată...
Ştii ce se spune despre mamele de băieţi?
Nu.
Că ele sunt mai posesive, că nu acceptă să se taie cordonul ombilical dintre ele şi băieţii lor...
Ei, nu sunt chiar aşa. Chiar am încercat să îl duc la o grădiniţă, să văd cum se comportă... Nu vreau să îl sufoc. Vreau şi sper să fiu o mamă care să îl lase să respire.
Îţi place mai mult ce faci acum la firma soţului decât ce ai făcut în televiziune?
Sunt lucruri complet diferite. Mie îmi place televiziunea, dar îmi place în funcţie de oamenii alături de care lucrez. Nu îmi place să lucrez undeva unde să mă simt frustrată, unde să nu merg cu drag, cu tragere de inimă. Prefer să nu lucrez nimic, să stau acasă decât să am un serviciu care să nu îmi placă. Iar eu sunt o norocoasă că pot să fac ceva ce-mi place.
Ai resentimente după ce ai plecat din Antenă?
Nu, deloc, Doamne fereşte! Aşa au hotărât oamenii de acolo, aşa au văzut ei schimbarea, nu am de ce să rămân cu resentimente. La orice loc de muncă se pot schimba lucrurile şi tu să nu te mai regăseşti. Îmi expirase şi contractul, deci nu erau probleme.
Cum este relaţia ta cu Dragoş, soţul tău?
O relaţie frumoasă, de iubire, de respect.
De exemplu, când vă ciondăniţi, care cedează primul?
El. Asta pentru că Dragoş este mai matur emoţional în relaţia noastră. Eu sunt mai răzgâiată, imatură şi irascibilă.
Asta ţi-a spus-o el?
Nu, ştii, e o vorbă: trebuie să fii destul de deştept ca să îţi dai seama că eşti prost. Aşa şi eu. (râde) Nu îmi spune el asta direct. Există un schimb de replici, de idei, dar Dragoş este suficient de matur să decongestioneze toată situaţia. Ştii, eu sunt unpic mai ciudată: mă închid în mine, nu tânjesc după afecţuine, simt nevoia să fiu lăsată în lumea mea. Dar, uite, el înţelege aceste lucruri, mă înţelege, a prins şpilul cum să lucreze cu mine. Ştii, eu sunt genul de om căruia nu îi place să socializeze foarte mult. De aceea şi când eram în televiziune nu mergeam la evenimentele mondene, nu m-am definit ca o persoană sociabilă sau ca o femeie fatală. Eu nu m-am putut contura în show biz ca o femeie sexy pentru că am avut un tip de educaţie. Nu aş fi vrut să îl pun niciodată pe tata în situaţia penibilă de a mă vedea goală în vreo revistă. Mi s-ar fi rupt inima şi aş fi intrat în pământ de ruşine. Probabil nu mi-ar fi reproşat niciodată nimic, dar l-aş fi văzut pe el făcându-se bucăţi pe interior. Eu nu am avut niciodată atracţie către zona asta a femeilor sexi. Ba chiar, la un moment dat, la o şedinţă foto, mi-am desfăcut doi nasturi la o cămaşă, dar asta după ce îl sunasem pe tata să îi cer acordul.
Nu erai cam mare pentru a-i cere asta?
Aveam 20 şi ceva de ani. Ăştia au fost singurii mei paşi îndrăzneţi. Aşa s-a încheiat ”cariera” mea de femme fatale.
Ţi s-a propus să apari goală, în reviste?
Da, mi s-a propus să pozez goală, dar este o zonă în care nu mi-am dorit să merg. Admir femeile curajoase dar eu nu as fi putut suporta consecintele cand eram tanara. Acum, cred ca as putea fiu indrazneata dupa ce am demonstrat ca nu doar sexualitatea asta ma defineste.
Aveţi în plan încă un copil?
Da, ne gândim. Mi-aş mai dori un copil, dacă ne ajută Dumnezeu. Mi-am dorit copii dintotdeauna, dar, vezi, e o problemă de snănătate la mijloc. De fapt, acea problemă de sănătate m-a împiedicat să fac copil până acum. Prin Dragoş, am cunoscut un medic extraordinar, care m-a încurajat şi asigurat că voi putea duce o sarcină până la capăt. Problema mea era să duc sarcina la termen, nu să rămân gravidă, iar acest medic mi-a fost un real sprijin.
În condiţiile astea, ai mai vrea un copil?
Da, sigur că da. După ce voi simţi eu că Nicolai e pregătit să primească un frăţior sau o surioară, sigur voi face acest pas. Pare el mare la doi ani, dar mie încă mi se pare bebeluş (râde). Bine, sunt nişte etape de trecut, trebuie să îl pregătesc psihologic pentru această etapă, sunt nişte paşi pe care un părinte trebuie să îi urmeze în acest sens. Când faci al doilea copil, pshilologul spune să stai mult mai mult cu primul, nu cu al doilea.
Pui foarte mult accent pe partea psihologică, văd. Citeşti cărţi despre psihologia copilului, sau consulţi un specialist?
Am citit cărţi despre psihologia copilului, dar am şi pe cineva la care să apelez oricând apare un blocaj.
Până acum ai avut nevoie de psiholog, ai avut blocaje din care să te ajute să ieşi?
În relaţia cu fiul meu, nu, nu am avut blocaje. Dar, înainte să nasc, da, am consultat un psiholog. În timpul sarcinii am avut câteva momente de panică, dar am avut mare noroc cu Dragoş, care m-a ajutat să trec peste. Dar la psiholog am apelat înainte să rămân însărcinată.
În perioada divorţului a fost nevoie de psiholog?
Şi înainte am avut momente tulburi, pentru că nu am avut o viaţă roz tot timpul.
Deci, ai mers la psiholog pentru probleme sentimentale?
Şi sentimentale, dar mai mult pentru pierderi. A murit tata, apoi s-a întâmplat o minune şi am rămas însărcinată şi m-am bucurat că Dumnezeu mi-a dat un copil după ce mi l-a luat pe tata, apoi am pierdut sarcina si imediat dupa, fostul meu socru a fost diagnosticat cu cancer. Nu mai reuşeam să ies din acel cerc de întâmplări nefericite. M-am inchis in mine si a fost imposibil pentru cineva sa mai ajunga la sufletul meu. Pana l-am cunoscut pe Dragos. Eram o epava practic!:)
Acum eşti fericită?
Da, sunt ferictiă. Mă bucur că nu trebuie să împart timpul între copil şi televiziune, iar lucrul acesta îmi aduce o imensă linişte interioară. Mă bucur că nu sunt pusă în situaţia de a veni de la serviciu încărcată energetic negativ şi să dau totul afară acasă. Sentimental sunt fericită pentru că acum am alături un om care merge pe acelaşi drum cu mine.
Au trecut 4 ani de la divorţul de Augustin. V-aţi mai văzut de atunci?
Da, ne-am văzut la priveghiul fostului meu socru.
Nu ţi-a fost teamă de reacţia lui, de a familiei sale?
Nu, deloc. Noi am divorţat, dar am rămas în relaţii foarte ok pentru că părinţii lui şi ai mei au ştiut adevărul legat de despărţirea noastră, nu am rămas în relaţii proaste, aşa cum s-ar crede. Mi s-a rupt sufletul când am aflat că fostul meu socru a murit, i-am trimis lui Augustin un mesaj că vreau să vin şi eu să îmi iau rămas bun de la tatăl lui, iar el mi-a spus că mă aşteaptă. Am petrecut multe ore la căpătâiul tatălui său, ne-am despărţit urându-ne tot ce e mai bune pentru fiecare dintre noi. I-am spus câtă fericire aduce un copil şi i-am urat să aibă şansa să simtă şi el această bucurie pe care o am eu în suflet de când Nicolai a venit în viaţa mea. Vara aceasta si-a scos fina( nepoata mea) la o sedinta de shoping. Asadar exista momente cand comunicam.
Dragoş nu este gelos că păstrezi legătura cu fostul soţ?
Nu. În primul rând pentru că nu ar avea de ce să fie . Totul este atât de clar pentru fiecare dintre noi, că nici nu se pune problema că ar avea de ce să îşi facă griji. Efectiv, s-a scurs ultima picătură de iubire dintre mine şi Augustin.
Nu îţi e teamă că, la un moment dat, se va ”termina” şi iubirea cu Dragoş?
(râde) Mi-a trecut prin minte, la un moment dat, chestia asta. Dar ştii, e ceva, nu ştiu ce... Uite, când închid ochii, mă imaginez alături de Dragoş la bătrâneţe. Mă văd alături de el mulţi ani de acum încolo.
