„Taximetriști”, un alt film românesc care stârnește dezbateri aprinse în mediul online. Și domină topurile
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Filmul „Taximetriști” a apărut de curând și pe platforma Netflix. La fel ca la „Teambuilding”, internetul e împânzit cu păreri pro și contra despre filmul regizat de Bogdan Olteanu, după un scenariu scris împreună cu Adrian Nicolae. În centrul dezbaterilor, limbajul licențios.
Cuprins:
„Taximetriști” a avut premiera în cinematografe pe 20 ianuarie. Cu încasări de peste 3 milioane de lei la doar o lună de la lansare, filmul intra direct în top 10 filme românești din toate timpurile la nivel de încasări.
Din 12 aprilie, acesta a intrat spre vizionare și pe platforma online, Netflix. La doar câteva zile de la lansarea în mediul online, filmul, care îi are în distribuție pe Micutzu, Andi Vasluianu, Alexandru Ion sau Rolando Matsangos, este deja pe primul loc în topul vizionărilor pe Netflix în România.
Filmările au început în septembrie 2022, iar producţia a fost filmată de-a lungul a 16 nopţi, în Bucureşti.
„Oamenii îşi pun la bătaie cea mai rea versiune a lor”
„Carosabilul este probabil spaţiul cel mai violent din Bucureşti. Oameni din toate clasele sociale îşi pun la bătaie cea mai rea versiune a lor, se ameninţă, se jignesc, se scuipă, se bat. Iar taximetriştii sunt chiar în epicentrul acestui cataclism, cei mai huliţi şi mai dispreţuiţi dintre şoferi”, spunea regizorul Bogdan Olteanu, înainte de lansare.
După cum sună prezentarea oficială vorbim despre „doi taximetriști care lucrează în tura de noapte în aglomeratul București și dau peste tot felul de clienți vorbăreți, excentrici și, uneori, periculoși”.
Povestea filmului este despre Lică (Alexandru Ion) și Liviu (Rolando Matsangos). Doi taximetriști care fac curse prin tot Bucureștiul atunci când orașul doarme. Primul - cu gândul de a strânge bani și să ajungă pe Uber, iar Liviu vrea să-i ofere o viață mai bună soției lui. Și începe filmul de 97 de minute, destinat categoriei +16 ani pe Netflix.
„Se vor trezi pudibonzii, pentru că are foarte mult limbaj licențios”
Comentariile pozitive din mediul online laudă momentele amuzante, opiniile negative vizează în special limbajul licențios.
Se vor trezi pudibonzii, pentru că are foarte mult limbaj licențios. Am văzut un comentariu la trailer că facem propagandă politically correct. Sigur vor fi controverse pe tema LGBT.
Controversele pe tema LGBT, menționate de actorul Alexandru Ion, vizează chiar la afirmațiile personajului intrepretat de acesta, taximetristul Lică.
„Să facă ce vor, dar nu pot să-i văd. Cum să văd doi bărbați împreună? Să stea acolo să se mozolească-n spatele meu? Taxi, taxi, dar, p**a mea, am și eu principii”, sună unul dintre comentariile personajului Lică.
„În România, dacă filmul nu are înjurături, nu este amuzant”
Pe portalul Cinemagia, site dedicat filmelor, au fost postate până marți, 25 aprilie, peste 50 de comentarii.
Cele mai multe sunt critice: „Un film pentru nivelul de cultură al unora dintre români. Dacă apărea un film românesc inteligent pe marile ecrane, nu am fi văzut sălile pline. În România, dacă filmul nu are înjurături, nu este amuzant sau interesant”, „O mizerie sinistră”, „Nu recomand acest film” sau „Vulgaritate în limbaj, fără un fir narativ. Nu recomand, pierdere de timp”.
Nu lipsesc laudele, dar ele sunt în minoritate: „În sfârșit un film care surprinde perfect realitatea mentalităților românilor în privința călătoriilor cu taxiul”, „Filmul este interesant, cu scene amuzante, personajele sunt bine conturate” sau „Oameni buni, dacă filmul are înjurături, asta nu-l face un film prost făcut”.
„Nu vă duceți după fenta cu înjurăturile. E un film care te pune pe gânduri”
Și pe pagina de Facebook a filmului părerile despre producție sunt împărțite. „O porcărie, o pierdere de timp!”, „Păcat de banii cheltuiți și de timpul irosit”, „După 20 minute l-am închis. Poate filmul este bun, dar nu este pe gustul meu” sau „Un limbaj de cea mai joasă speță, o porcărie de film!”.
Se mai ridică câte unul dinspre latura progresistă, rezistenții, tineri frumoși și liberi. „Ce film, ce capodoperă!”. Și el este o pârnaie fâsâită, obosită, cu un șir de înjurături. E plin Facebook-ul de această nouă capodoperă lansată și cât de proști suntem noi ăștia care nu-l înțelegem. Că ne-am oprit după zece minute... El fiind un film foarte prost!
Comentariile pozitive? „L-am văzut și mi-a plăcut. Am râs, dar m-a pus și pe gânduri”, „Foarte bun, reflectă foarte bine dialogul taximetriștilor din București”, „Eu am văzut filmul și mi s-a părut foarte bun” sau „Super film, mi-a plăcut enorm, reflectă exact viața de taximetrist, considerați proști și papagali, care se chinuie după o zi pe alta să asigure familiei un trai decent și din păcate, de multe ori nu reușesc”.
Nu o să pierdeți timpul dacă o să vedeți filmul Taximetriști. E bun. Ideea bună, povestea se leagă, câțiva actori care știu bine meseria asta. Nu vă duceți după fenta cu înjurăturile. Așa se vorbește la noi, buruienos. În trafic și mai mult. E un film care te pune pe gânduri și reușește cu mijloace simple să te treacă ușor dincolo de primul plan al scenariului. Mi-a plăcut.
User Șters 26.04.2023, 03:40
toti romanii au crescut cu filmele americane. suntem intr-un fel conditionati de filmele americane. de aste filmele romanesti ni se par ciudate. daca vedem un film american cu injuratori sau umor de rahat sau orice fel de film ni se pare ok pentru ca am crescut cu genul asta. ni se pare atat de la locul lui ca filmul sa fie in engleza incat nu ne dam seama decat cand e in romana ca ceva pare nelalocul lui. de asta foarte multi cand vad un film in romana se simt ciudat. e ca si cum ai merge 20 de ani la cumparaturi la auchan si dintr-o data te duci la un kaufland. rafturile sunt aranjate altfel, produsele sunt usor diferite si pus in locuri diferite. nu te simti in largul tau, esti mai atent si mai sceptic la tot. la fel si cu filmele. acelasi film cu aceeasi actori si aceleasi injuratori ar fi fost apreciat de romani. in plus filmele romanesti mai vechi pline de injuratori dar care aveau scene de 20 de minute de sorbit o ciorba erau capodopere chiar daca aveau un limbaj asemanator. o alta idee e cum vedem filmele. consideram ca sunt o forma de arta superioara care trebuie sa educe populatia sau o imagine in oglinda a societatii si sa invatatam din asta?