Va câștiga Ucraina concursul Eurovision? Cum schimbă votul publicului clasamentul pe țări
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Kalush Orchestra, care reprezintă Ucraina la competiția Eurovision, este printre favorite, spun experții. O analiză The Conversation explică felul în care votul popular și alianțele dintre state au influențat lista câștigătorilor în ultimii 20 de ani.
Cuprins:
Votarea în finala Eurovision, care poate fi urmărită în această seară de la ora 22.00 pe TVR, va avea o dinamică diferită în acest an, având două state care votau activ absente: Rusia și Belarus.
Organizatorul competiției muzicale, European Broadcasting Union (EBU), a decis, după începerea invaziei Ucrainei, ca Rusia să nu-și mai poată trimite artiștii pe scena de la Torino, Italia. În 2021, televiziunea națională din Belarus a fost și ea exclusă din EBU, prin urmare, nu mai poate trimite o delegație la concurs.
Cum se votează la Eurovision
Pe scurt, clasamentul final la Eurovision este media dintre voturile publicului și punctajele, de la 1 la 12, acordate de un juriu de specialiști din fiecare stat participant.
Votul publicului prin telefon sau SMS a fost introdus gradual începând cu 1997, iar din 2003 aproape toate țările foloseau acest sistem de vot. Iar acest vot popular, prin telefon, a schimbat cu totul și clasamentul câștigătorilor. Astfel, niciuna dintre țările care organizau concursul nu au fost și câștigătoare în anii respectivi și cele mai mari scoruri de la public au început să vină din țări care au fost parte din Iugoslavia sau Uniunea Sovietică, scrie The Conversation.
Ucraina a câștigat prima oară în 2004, cu Wild Dances - Ruslana, când era abia la a doua participare. Rusia a câștigat prima oară în 2008. Țări participante de mai mulți ani, ca Turcia, Grecia sau Finlanda, au început și ele să câștige după introducerea televotingului. Dominația acestor câștigători netradiționali a avut un vârf la Eurovision 2008, când nicio țară din Europa de Vest nu s-a clasat pe primele zece locuri.
„Vot politic” sau alianțe culturale
În mass-media vest-europeană a început să apară un resentiment tot mai mare față de „votul politic” și prin urmare, din 2009, voturile Eurovision au fost atribuite în proporție de 50% prin vot public și 50% prin jurii restrânse de profesioniști din domeniul muzical din fiecare țară.
Sunt comentate alianțele dintre țări, iar oamenii de știință au fost, de asemenea, curioși să afle dacă alianțele de vot pot decide rezultatul Eurovisionului. Un studiu din 1995 a susținut că voturile juriului din perioada 1975-1992 ar putea fi împărțite în blocuri occidentale, nordice și mediteraneene. În 2006, pe măsură ce Eurovision se extindea spre est, un alt studiu a folosit simulări statistice pentru a argumenta că au existat coaliții în cadrul unor regiuni precum țările nordice și baltice, țările balcanice și zona Rusiei, Poloniei și Ucrainei.
„Deși este corect să observăm că anumite țări tind încă să acorde un număr mare de puncte acelorași țări în fiecare an, aceste tendințe reflectă probabil factori precum piețele muzicale comune și punctele comune culturale, mai degrabă decât politica”, au susținut geografii Adrian Kavanagh și Caoilfhionn D'Arcy, citați de The Conversation.
De pildă, Cipru și Grecia mereu fac schimb între ele de câte 12 puncte. La fel, România și Republica Moldova își dau un număr generos de puncte. Apar și surprize: telespectatorii croați au acordat în mod surprinzător 12 puncte Serbiei și Muntenegrului în 2004, în ciuda războiului din anii 1990, iar specialiștii spun că acest lucru vorbește despre legăturile culturale.
După anexarea Crimeei, Rusia și Ucraina nu au mai făcut schimb de voturi
Sfârșitul Uniunii Sovietice în 1991 a creat un spațiu cultural comun. De exemplu, atunci când Verka Serduchka a reprezentat Ucraina la Eurovision 2007, ea era un nume cunoscut și în Rusia. Înainte de 2014, Rusia și Ucraina schimbau aproape întotdeauna cel puțin șapte sau opt puncte, dar agresiunea regimului lui Putin a schimbat acest lucru.
Invazia Rusiei în Georgia în 2008 și-a lăsat amprenta asupra Eurovisionului atunci când EBU a respins intrarea georgiană din 2009, fiindcă a încălcat regula Eurovision împotriva mesajelor politice cu o declarație anti-Putin.
După anexarea Crimeei de către Rusia în 2014 și sprijinul acordat separatiștilor din estul Donbasului, serviciile de securitate ucrainene au început să interzică intrarea în țară a artiștilor ruși care l-au susținut pe Putin sau au vizitat ilegal Crimeea. Când Kievul a găzduit al doilea Eurovision în 2017, interdicția ucraineană a împiedicat participarea reprezentantei Rusiei la Eurovision, Iulia Samoilova, care intenționa să participe.
În plus, legile cu privire la limbă introduse în 2019 în Ucraina au limitat accesul pe piața muzicală a artiștilor ruși.
Politologul Tatiana Zhurzhenko consideră că aceste măsuri sunt atât o apărare împotriva „războiului hibrid” rusesc, cât și o expresie a unei noi renașteri culturale după perioada Euromaidan, un val de proteste și apeluri la democrație în Ucraina.
Juriile ucrainene și rusești nu au mai făcut schimb de puncte de la anexarea Crimeei, deși voturile lor publice au continuat să acorde câteva puncte cântecului celeilalte țări.
Kalush Orchestra, formată din bărbați, a primit derogare ca să plece din țară
Participarea Ucrainei la Eurovision a fost pusă sub semnul întrebării anul acesta și pentru că legea marțială nu permite bărbaților să părăsească țara, iar Kalush Orchestra e formată numai din bărbați. Autoritățile le-au acordat însă o derogare.
Participarea ucraineană din acest an este a treia participare consecutivă a acestei țări care este complet în limba lor maternă, după cele două participări ale trupei de folk electronic Go_A la concursul anulat în 2020 și în 2021. Ambele trupe vin cu un mix de genuri muzicale ucrainene tradiționale și contemporane.
„În opinia mea, dacă Kalush Orchestra va câștiga Eurovision 2022, acest lucru se va datora forței conceptului și interpretării cântecului lor, nu în primul rând alianțelor de vot sau simpatiei. Reprezentanții ucraineni se numără de ani de zile printre favoriții Eurovision. Ucraina a câștigat Eurovisionul de două ori în secolul XXI - ultima dată în 2016, cu un cântec care făcea aluzie la anexarea Crimeei - și s-a clasat pe locul al doilea la votul publicului de anul trecut”, a concluzionat editorialista Katherine Baker în The Conversation.
În 2016, câștigătoarea a fost artista Jamala, cu melodia „1944”.
![A aruncat toate hainele la 60 de ani! Salma Hayek s-a scăldat goală pușcă în ocean: «60 și recunoscătoare» [15 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/rkek9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL055dEY3MU9FaHlrVFpONU54dkdhdVZ1Z3dkZlJKcU5XNjNQQkdhM2kuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
