20% din populaţie are rinită alergică. Află care sunt cele mai frecvente alergii, cum le tratezi, cum le previi
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Alergia este răspunsul sistemului imunitar al organismului la substanțe inofensive în mod normal, cum ar fi polenuri, alimente, sau acarienii din praf. În timp ce la majoritatea oamenilor aceste substanțe (alergeni) nu prezintă nici o problemă, sistemul imunitar al persoanelor alergice le identifică drept o "amenințare" și produce astfel un răspuns inadecvat, ne spune dr. Adriana Tudose, medic primar alergologie și imunologie clinică.
La nivel mondial datele sunt alarmante: aprox. 20% din populație este afectată de rinita alergică, cca. 6% are cel puțin o alergie alimentară, iaraproape 20% au dermatite atopice, la un moment dat.
La copiii mici prevalența este relativ scăzută, dar crește rapid, atingând un maxim la sfârșitul adolescenței și declinând constant odată cu avansarea în vârstă. Incidența dermatitei atopice până la 7 ani a crescut dramatic în ultimele decenii, 10 până la 20% dintre copiii cu aceasta boală dezvoltă astm.
“O mare varietate de alimente pot provoca reacții alergice, dar 90% dintre răspunsurile alergice la produsele alimentare sunt cauzate de: lapte de vacă, soia, ouă, grâu, arahide, nuci, pește și crustacee.” explică dr. Adriana Tudose, medic primar alergologie și imunologie clinică.
Alergenele sunt conținute și/sau vehiculate de diverși factori din mediul extern: factori fizici (căldura sau frigul), chimici (substanțe chimice, medicamente, produse cosmetice, veninuri de animale și insecte, latex etc.) și biologici (bacterii, virusuri, paraziți, toxine microbiene, insecte, polen, fructe, praf, fulgi, păr și scuame de animale, seruri heterologe, vaccinuri etc).
Simptomele de alergie variază în complexitate, severitate și manifestare. La alergiile atopice efectul expunerii la un alergen poate fi imediat, iar simptomele ușoare sau severe, variind de la prurit ocular, eczeme, rinită, conjunctivită, bronhoconstricție, vărsături și diaree, iar în cazuri rare, anafilaxie. Manifestările bolii atopice variază considerabil în funcție de alergenul implicat, precum și de vârsta persoanei alergice. În timpul copilăriei, alergiile alimentare (în special la ouă și lapte) sunt cele mai comune. După vârsta de 3 ani, majoritatea copiilor alergici tolerează aceste alimente, în timp ce alergia la inhalanți devine predominantă.
Simptomele alergice specifice sunt: eczema, rinita alergică, inflamația oculară sau conjunctivita, simptomele gastro-intestinale, urticaria, sindrom de alergie orală, astmul și, în cel mai grav caz, reacţia anafilactică.
“Știați că sindromul de alergie orală poate să apară la persoane alergice la polen, atunci când acestea mănâncă anumite fructe, legume, nuci sau fasole? Simptomul apare din cauza unei reacții încrucișate - polenurile conțin proteine cu structură asemănătoare cu cele prezente în acest aliment special. Vestea buna este că, de obicei, manifestările se limitează la ingestia de fructe și legume nefierte.”, detaliază dr. Adriana Tudose.
Cel mai frecvent afectate organele sunt cele de la nivelul căii de pătrundere în organism a alergenului (pielea și mucoasele, aparatul respirator şi aparatul digestiv). Simptomele pot fi locale (cutanate, oculare, ORL, pulmonare, digestive) sau sistemice (cefalee, febră, vertij, stare de rău, hipotensiune arterială, sincopă, stop cardio-respirator), care apar atunci când alergenele sunt introduse direct în curentul sanguin (prin injecții, perfuzii, transfuzii, mușcături sau înțepături de animale etc.).
Pentru a putea ține sub control sau trata alergiile trebuie mai întâi să le identificăm. Astfel, testele alergologice au ca scop depistarea alergenului implicat în declanșarea unei reacții alergice. Se folosesc în mod uzual trei tipuri de teste: cutanate, serologice și hematologice, fiecare cu anumite avantaje și dezavantaje, iar medicul alergolog vă poate recomanda cea mai potrivită metodă.
Evitarea este întotdeauna cel mai bun tratament pentru alergii. Însă, atunci când acest lucru nu este posibil, există medicamente ce pot ajuta la controlul simptomelor: decongestionantele nazale și antihistaminicele sunt cele mai frecvente medicamente antialergice, iar corticosteroizii topici sunt eficienți în tratarea inflamației nazale.
În cazul reactiilor moderate se recomandă tratament antihistaminic H1, iar pentru terapia reacțiile severe se administrează tratament cortizonic sistemic.
“Imunoterapia alergen specfică este singurul tratament ce schimbă istoricul natural al bolii (rinită, conjunctivită, sinuzită, astm), protejând în privința apariției de noi sensibilizări. Imunoterapia presupune acordarea de doze crescătoare treptat de alergen, la care persoana este alergică. Astfel determină sistemul imunitar să devină mai puțin sensibil la substanță, prin provocarea de producție a unui anticorp <blocare>, ce reduce simptomele de alergie atunci când pacientul este expus la alergenul respectiv.” adaugă dr. Adriana Tudose.
Prevenire
Există câteva metode simple de prevenire ce pot împiedica apariția simptomelor alergiilor, diferite în funcție de tipul afecțiunii.
Astfel, pacienții cu astm sau rinită alergică declanșate de acarieni, mucegaiuri sau alți alergeni de interior trebuie să controleze calitatea climatului din casă: temperatură scăzută, umiditate scăzută (între 40 și 50%) și o bună ventilație.
“Persoanele cu alergii la acarienii din praful de casă și mucegaiuri trebuie să îmbrace complet salteaua de dormit, pernele, plapuma, cuverturile şi păturile în huse impermeabile la alergene. În plus, trebuie să aveți în vedere spălarea săptamânală a întregii lenjerii de pat cu apă la temperatura de 55-60de grade, reducerea umidităţii relative (sub 50%) și aerisirea zilnică a camerei, în funcţie de climat. Nu uitați de ventilarea optimă a bucătăriilor/ băilor pentru eliminarea aburilor, utilizarea instalaţiei de aer condiţionat/ dezumificatoarelor, înlăturarea excesului de apă de pe obiecte sanitare/din bucătărie, soluţionarea scurgerilor/stagnărilor de apă. Nu în ultimul rând, evitați dormitul în camere neamenajate - casă de ţară, condiţii hoteliere improprii, evitarea locuirii în subsoluri, încăperi umede etc.”, recomandă dr. Adriana Tudose.
În vederea reducerii expunerii la polenuri se recomandă evitarea activităţilor exterioare, în aer liber, atunci când concentraţia polenurilor este mare (în sezoanele polenice, în special în zilele călduroase şi uscate) şi în zilele umede, înnorate sau ploioase. Și, foarte important, precauție la consumul de alimente cu reacție alergenică încrucișată, polen-alimente.
