Pentru a oferi proteine numărului tot mai mare de oameni, acestea trebuie să fie produse la costuri reduse (energie, apă…) și să fie raționalizată folosirea terenurilor agricole disponibile, cunoscut fiind faptul că pentru a produce un kilogram de carne de vită este nevoie de 10 kilograme de cereale, explică specialiștii.
Potrivit lui Xavier Terlet, președintele cabinetului XTC World Innovation, „pentru europeni, alimentația are o semnificație culturală, astfel încât va fi greu de făcut pasul la insecte”. Și, totuși, insectele se pot regăsi ca hrană pentru animale, sub formă de făină. În opinia sa, europenii se pot orienta însă spre „substitutele de carne, care au progresat în ceea ce privește calitățile organoleptice”.
La Salonul de alimentație de la Paris, Salakis, marca gigantului francez de lactate Lactalis, a prezentat o gamă de brânzeturi ce pot fi pregătite la grătar, pe post de carne. În timp ce firma Triballat Noyal se pregătește să lanseze „steak-urile din brânză”, proprietarii gamei Sojasun au optat pentru burgerii vegetali cu coacere rapidă la microunde sau pentru steak-urile din soia sterilizate, cu perioadă de garanție de șase luni.
Franța, patria gastronomiei și a mâncărurilor tradiționale, a rămas în urmă în această privință. În SUA, firma Gardein, specializată în proteine alternative, a creat așa-numitele „fishless filets” (fileuri de pește fără pește) pe bază de soia și microalge bogate în Omega 3.
De asemenea, în timp ce în Olanda s-a lansat lanțul de magazine „Vegetarian Butcher” ( „Măcelarul Vegetarian”), în supermarketurile franceze nu există deocamdată raioane dedicate „proteinelor alternative”, iar inovațiile se limitează doar brânzeturi.
 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.