Aurora boreală: mituri și curiozități. Unde și când se vede spectacolul celest
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Aurora boreală este un fenomen absolut fascinant de care sunt legate multe curiozități, mituri și legende. Iată cum se formează și care sunt locurile unde poate fi văzută în toată splendoarea ei
Cuprins:
Aurora boreală se mai numește și aurora polară, asta pentru că fenomenul se poate observa cel mai frecvent în zona polilor magnetici ai Terrei. Un adevărat spectacol al naturii, aurora polară nu se produce exclusiv pe Pământ, ci apare și pe alte planete care sunt chiar mai puternic încărcate magnetic.
Cum se formează aurora boreală
Aurora polară este un fenomen natural de-o frumusețe aproape incredibilă și se formează în urma coliziunii moleculelor gazoase de pe Pământ cu particule încărcate magnetic provenite din vânturile solare. Mai exact, electroni și protoni proveniți de pe Soare sunt proiectați spre Terra prin așa numitele vânturi solare.
Cel mai frecvent, aurora boreală are tonuri de galben-verzui, fiind produsă de coliziunea cu moleculele de oxigen, situate la înălțime de aproape 90 de kilometri. În cazul contactului cu moleculele de azot, se produc aurore boreale de culoare albastră sau albastră-purpurie.
Aurorele polare de culoare roșie sunt rare și sunt produse de particulele de oxigen situate la înălțimi de peste 320 kilometri. Și mai rară este aurora boreală de culoare galbenă și violet.
Când se poate vedea aurora boreală
Luminile nordului, așa cum mai sunt numite aurorele polare, pot fi văzute cel mai frecvent între lunile septembrie și martie. De obicei, acestea pot fi observate în toată splendoarea lor între orele 19 și 2 noaptea.
Cu cât Soarele este mai activ însă, cu atât este mai impresionantă aurora boreală. Soarele are un ciclu de activitate, care durează 11 ani. Ultimul maxim de activitate solară a fost atins în anul 2014, când au fost văzute și cele mai frumoase lumini ale nordului.
Unde se poate vedea aurora boreală
Din punct de vedere ştiinţific, aurorele polare pot apărea oriunde pe glob. Totuși, ele sunt văzute cel mai bine pe o rază de aproximativ 2500 de km în jurul polilor magnetici ai Pământului: aurora boreală la Polul Nord, respectiv aurora australă la Polul Sud.
Locurile unde poate fi văzută cel mai frecvent aurora boreală sunt Norvegia, Finlanda, Islanda, Suedia, Groenlanda, Canada, Rusia și Alaska.
Aurora boreală în Europa
- Norvegia
Norvegia este una dintre țările europene unde acest spectacol al naturii de pe bolta cerească se poate vedea în toată frumusețea lui. Sezonul ideal este de la jumătatea lui septembrie la sfârșitul lui martie. Aurora boreală se poate observa în Norvegia în locuri precum Tromso, Ersfjordbotn, Insulele Lofoten, Alta, Nordkapp și Kirkenes.
- Islanda
Islanda este o desinație turistică extrem de populară mai ales datorită frumuseții naturii. Abundența de gheizere, ghețari, cascade impresionante și vulcani creează un peisaj de neuitat, în mijlocul căruia, luminile nordului sunt pur și simplu spectaculoase. Muntele Kirkjufell este locul perfect pentru a vedea aurorele polare. Uneori, chiar și în capitala Reykjavik se pot observa, însă frumusețea este estompată de luminile orașului.
- Finlanda
Și în Finlanda sunt multe locuri din care se poate asista la spectacolul naturii dat de luminile nordului. Orașul Rovaniemi este cea mai apreciată destinație, atât pentru aurora boreală, pentru peisaj, dar și pentru că este numit Capitala Moș Crăciun.
- Suedia
Nordul Suediei este și el celebru pentru frumusețea peisajelor nocturne date de aurorele polare. Orășelul Kiruna este, spre exemplu, poarta către Parcul Național Abisko.
Aurora boreală în România
Foarte rar, atunci când activitatea solară este foarte puternică și sunt puternice și furtunile solare, s-a putut observa aurora polară și în regiuni mai puțin obișnuite.
Spre exemplu, în anul 1872, spectaculoase lumini ale Nordului au apărut şi în Egipt, iar în 1909 în Singapore şi Jakarta. În octombrie şi noiembrie 2003, o auroră polară a putut fi observată şi în sudul Europei, iar pe 24 octombrie 2014 un astfel de fenomen a apărut şi în America de Nord şi în unele ţări din Europa, în zone unde acest fenomen apare destul de rar.
Ba, mai mult, la începutul anului 2015, în urma unei puternice furtuni solare, aurora boreală s-a putut observa și pe cerul Marii Britanii al Ungariei, dar chiar şi pe cel al României. Un fotograf ar fi surprins spectaculosul fenomen în pasul Tengheler din judeţul Harghita.
Mituri și curiozități despre aurora boreală
Aurora boreală este unul dintre cele mai spectaculoase fenomene naturale și nu este deloc de mirare că în jurul ei s-au format, de-a lungul timpului, o mulțime de mituri și legende. În plus, sunt încă multe curiozități legate de aurora polară.
- Termenul de auroră boreală a fost prima dată menționat de Galileo Galilei, în anul 1619, și provine de la zeița romană a răsăritului Aurora și la zeul vântului Boreas.
- În secolul XVIII navigatorul englez James Cook a constatat prezența fenomenului observat de Galileo în Oceanul Indian, botezându-l aurora australă.
- Aurore polare au fost create și artificial. Oamenii de știință au reușit să obțină un efect auroral de culoare verde emițând raze radio pe cerul nocturn. La fel ca în cazul fenomenului natural, particulele atingeau ionosfera, stimulând electronii din plasmă. La ciocnirea electronilor cu atmosfera terestră erau emise razele de lumină
- Prima mențiune despre fenomenul de auroră boreală în mitologia nordică se regăsește în cronica Konungs Skuggsja, în anul 1250. Autorul dădea, la momentul respectiv, trei explicații posibile pentru acest fenomen. Una ar fi fost că oceanul ar fi fost înconjurat de focuri vaste. Cea de-a doua susținea că razele solare ar fi putut atinge „latura nocturnă” a lumii. Și, nu în ultimul rând, că ghețarii ar putea stoca energie așa încât să devină fluorescenți.
- De-a lungul timpului, s-a scris și vorbit mult despre sunete asociate fenomenului de auroră. Oamenii de științp susțin însă că energia aurorelor și alți factori fac improbabilă atingerea solului de către aceste sunete. Mai mult, sincornizarea sunetelor cu modificările vizibile ale aurorei nu ar fi posibilă din cauza decalajului de timp necesar propagării sunetului pentru ca acesta să fie auzit.
Legende despre aurora polară
- Poporul Sami (din nordul Europei) credea că omul trebuia să fie liniștit și silențios se uita la guovssahasa - luminile nordului. În cazul în care erau luate în derâdere sau se cânta despre ele, luminile ar fi putut ucide persoanele care făceau asta.
- Un nume foarte vechi scandinav pentru aurora boreală se traduce ca fulger de scrumbie. Se credea că luminile erau reflexe lansate de mari maldăre de scrumbii spre cer.
- În Finlanda numele folosit pentru auroră este revontulet care se traduce prin ”focuri de vulpe”. Legendele de acolo spun că vulpile de foc trăiau în Laponia, iar revontulet erau scânteile puternice pe care le scoteau cu cozile lor.
Sursă foto: Shutterstock
