Bolile fictive, metoda sistematică de fraudare a CNAS. Care sunt diagnosticele inventate de Institutul „Matei Balș”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Bolile fictive reprezintă metoda sistematică de fraudare a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), susține Rise Project, într-o anchetă despre acest subiect. A pățit-o inclusiv fostul ministru al Sănătății, Nicolae Bănicioiu, care s-a internat pentru o gripă, dar a plecat mai bolnav. Doar în acte, fără să știe.
Adrian Streinu-Cercel conduce de 19 ani Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”, dar deține și o Fundație în care primii șapte producători mondiali de medicamente au pompat un milion de euro doar într-un an. Jumătate au fost retrași cash, în tranșe rotunde, uneori chiar la bancomatul din curtea spitalului, potrivit sursei citate.
Rise susține că a obținut corespondența electronică internă a Hoffman-La Roche, numărul 2 global în piața farma. Peste cinci mii de e-mailuri ale biroului regional din București care dezgroapă în detaliu relația financiară cu șeful de la “Matei Balș” și 15 ani de practici ilegale.
În luna martie a.c., sute de pacienți sunt audiați de DNA în dosarul CNAS/CASMB privind decontările fictive de servicii medicale.
Anul trecut, în noiembrie, Direcția Națională Anticorupție (DNA) a extins cercetările într-un dosar privind deconturi fictive de la CNAS, pentru alte 19 persoane. A fost depus un denunț de 100 de pagini, după declanșarea cercetărilor.
De exemplu, Andreea - o bucureșteancă stabilită în Italia - venită acasă în concediu, s-a trezit într-o dimineață din vara lui 2016 cu o diaree groaznică care i-a stricat scurta vacanță cu familia.
S-a dus glonț la Institutul „Matei Balș”, fiind internată chiar pe secția profesorului dr. Adrian Streinu-Cercel. A făcut o serie de analize medicale și a trebuit să înghită apoi niște pastile care să-i domolească tranzitul intestinal.
Nimic complicat. Doar enterocolită, o inflamație a intestinului provocată de un amestec nefericit de alimente. După trei zile în care s-a simțit ca și cum ar fi băut bere cu iaurt, Andreea a fost externată și s-a întors în Italia cu problema rezolvată.
Diareea ei, însă, explodase oficial în documentele spitalului.
Și, inevitabil, în istoricul medical al femeii, pe care statisticienii de la Institutul „Matei Balș” l-au încărcat din pix cu o colecție impresionantă de boli. Majoritatea, inventate. Sunt consemnate acolo de patru ori mai multe afecțiuni decât în realitate, unele mult mai grave.
Toate, cu efect direct pe cardul de sănătate al femeii, în numele căreia s-au decontat bolile fictive.
Altfel spus, pentru o diaree care făcea cam 100 de euro, am plătit cu toții 1.000 €.
I-am cerut o consultație pe subiect chiar infecționistului care a tratat-o pe Andreea în timpul internării la „Matei Balș”.
Mai jos, sunt răspunsurile doctorului pentru fiecare diagnostic decontat, așa cum apar în hârtii.
Diagnosticele fictive reprezintă o metodă sistematică de fraudare a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
La afecțiunile reale ale pacienților, adică cele pentru care oamenii vin de regulă la „Matei Balș” și pe care doctorii le descoperă la consultații specifice, departamentul de statistică al Institutului mai adaugă un set de diagnostice scoase din burtă.
Așa a pățit Andreea.
„Adică eu sunt un tâmpit și tanti de la statistică știe ea mai bine ce și cum a avut pacientul?”, se întreabă retoric doctorul de la „Matei Balș” care a tratat diareea femeii.
„Unde sunt diagnosticele mele? Femeia avea în mod real ceva pentru care am făcut niște recomandări la externare. Au dispărut de tot din codificările lor. Rezultă că a fost internată pentru altceva.”
Iar Andreea nu e un caz izolat.
Frauda e la vedere, spun doctorii, pentru că ce semnează ei în mod normal e diferit față de ce transmite spitalul către instituțiile care gestionează politici și bugete publice de sănătate:
„Totul e în format electronic, cu excepția foilor fizice de observație. Acolo nu au curaj să completeze peste noi.”
Cert e că numai în 2016, anul în care au fost internați pacienții de mai sus, Institutul „Matei Balș” a decontat 91.270.499 lei la CNAS, pe baza diagnosticelor comunicate oficial, pentru bolnavii tratați în spital.
Din banii ăștia, 4.600,8 de lei au venit pentru Andreea, deși nota de plată pentru diaree nu depășea 500 de lei.
Bolile închipuite la „Matei Balș” compromit statisticile. La ce duce asta? La afectarea bugetelor publice de sănătate. Cine câștigă din manipularea pieței? Cei care vând și cei care îi ajută. Primii sunt producătorii și distribuitorii de medicamente sau echipamente, ceilalți sunt managerii din sistemul medical.
Rise Prioject a rugat-o chiar pe Sorina Pintea, ministrul Sănătății, să comenteze situația. „E un subiect fierbinte, din păcate, o realitate urâtă”, a admis ea, având și o concluzie pe măsură: „Da, suntem o națiune bolnavă pentru că uneori inventăm diagnostice.”
Gospodărește un morman de date medicale contradictorii, 92 de registre instituționale care nu se pupă. Și tocmai aprobă un medicament nou și scump (Spinraza). Ca să-l bugeteze, trebuie să știe exact câți oameni au nevoie de tratament, așa că a întrebat instituțiile din subordine.
A primit trei estimări diferite, care i-au provocat o trilemă de 25 de milioane.
Agenția Medicamentului, 60 de bolnavi. Impact bugetar ~ 12 milioane de lei.
Școala de Sănătate Publică, 86 de bolnavi. Impact bugetar ~ 17 milioane de lei.
Casa de Asigurări, 184 de bolnavi. Impact bugetar ~ 37 milioane de lei.
„Teoretic, toate aceste instituții trebuie să aibă niște baze de date foarte bine puse la punct, având în vedere că gestionează miliarde. Din păcate, știți și dvs. foarte bine, aceste sisteme nu sunt foarte performante, nu sunt foarte bine puse la punct și răspunsul la întrebarea dvs. este relativ simplu: nu știm exact, încă, ce oameni avem de ajutat”, a declarat ministrul Sănătății pentru RISE Project.
Vezi interviul integral cu ministrul Sorina Pintea:
Citește și: REPORTAJ/ Jandarmul Marius și câinele Mabanu, o prietenie mai presus de meserie. Deși a fost pensionat, ciobănescul german rămane cu plutonierul major/ (Foto&Video)
