POVEȘTI DIN BUCUREȘTI | Între Arca lui Noe și jucăriile lui Mițu și Baruțu

E ceva în aerul iernatic care înconjoară casa făcută de Arghezi cu mâinile și spinarea lui – un soi de primăvară firească la mijloc de ianuarie. Nu sunt cireșii în floare și prisaca și-a oprit de multă vreme bâzâitul, dar întreaga atmosferă din ceea ce era odinioară o margine pitorescă de București păstrează o savoare îndepărtată și foarte plăcută.

Casa memorială Tudor Arghezi, a cărei ridicare a început în 1926, a păstrat în arhitectura sa memoria unui trecut drag poetului, de pe vremea când era călugăr. Construcția cu 18 camere seamănă cu o biserică sau cu o mănăstire, iar curtea găzduiește trei morminte – pe cel al poetului, pe cel al soției sale, Paraschiva, de care Arghezi a rămas întotdeauna profund îndrăgostit, și pe cel al fiicei lor, Mitzura, actriță, pictoriță și scriitoare. Fiecare încăpere a fost adăugată casei pe măsură ce Arghezi mai vindea un volum.

Versurile regăsirii

În biroul poetului, papucii, bastonul, ochelarii, băscuța poetului sunt așezate de parcă ar aștepta pe cineva, într-un gest emoționant încremenit în timp. Tot aici este și patul în care se odihnea nopțile spre ziuă, căci Arghezi scria mai ales mânat de liniștea întunericului. Când inspirația fugea, se punea în genunchi și se ruga icoanei de pe perete și stelei de deasupra casei. Iar în zori suna dintr-un clopoțel și întreaga familie se aduna ca să-i asculte cele scrise peste noapte.

Recomandări

Român cu Lamborghini, acuzat de ANAF că nu poate justifica investiția. Fiscul a evaluat bolidul la 1,8 milioane de lei și a cerut impozit pe venit. Cum s-a terminat procesul

Aici, în această odaie, stau înrămate ultimele versuri create de poet și dedicate soției sale, care a murit în 1966, cu un an înaintea sa: „Mă chemi din depărtare și te ascult/ N-am să te fac, pierduto, să mă aștepti prea mult.” Ele au fost scrise pe 12 iulie 1967. Două zile mai târziu, Arghezi a murit și el.

Dormitorul matrimonial surprinde prin modestie, iar austeritatea camerei e pigmentată de păpușile Mitzurei, așezate pe jumătatea de pat a mamei sale. Fiica poetului povestea odinioară că mamei sale, Paraschiva, îi erau dragi păpușile pentru că în copilărie îi lipsiseră. Într-una dintre verandele casei – veranda mica – de la Mărțișor este expus primul radiomagnetofon din București, pe care Arghezi l-a cumpărat de la Moscova. Alături, în veranda mare, își primea oaspeții Paraschiva, ale cărei calități de gospodină și de stăpână a casei erau lăudate de soțul ei printr-o frază care-ți încălzește inima: ”Toată literatura mea nu face cât un borș de-al Paraschivei”.

Curtea casei de la Mărțișor, care acum are într-un colt mormântul lui Zdreanță, ”personaj” real, era cămin odinioară pentru foarte multe animale – căței, pisici, oi, albine, capre. De altfel, în perioada în care poetul a fost interzis, 1948-1954, familia a fost nevoită să supraviețuiască din resurse proprii – dulceață sau miere și alte produse din ograda marelui poet.

Recomandări

Cum s-a format ciclonul devastator de la Marea Neagră care a afectat sudul litoralului. Experții ClimaMeter: „Evenimentul, provocat de schimbările climatice” STUDIU

Parfum din grădină

Camera-laborator este cea care-l arată pe Tudor Arghezi ca geniu complex, dincolo de ce așternea cu pana pe hârtie. Încăperea arată pasiunile sale pentru parfumerie, ceasornicărie, motociclism și multe alte îndeletniciri. Cum în tinerețe fusese ucenicul unui parfumier, Arghezi prepara, în camera-laborator, esențe de trandafir și verbină și brad și de tot ce se găsea prin grădina lui și a familiei sale.

Ultima camera care se vizitează este cea a copiilor, plină cu jucării uzate, un ghiozdan de școlar și parfum de copilărie veche de aproape un secol. Ceva duios, care-ți atinge inima, un spațiu mic dedicat celor doi copii mai mici ai lui Arghezi, deși poveștile vremii spun că lui Mițu și lui Baruțu le aparținea, de fapt, toată casa. În curtea casei a existat o mică tipografie, la care poetul își imprima Biletele de papagal și care a ajutat la tipărirea unei singure cărți semnate de scriitor. Aparatura originală a fost însă distrusă de comuniști și a fost imposibil de recuperat și restaurant. În acea încăpere se țin azi atelierele pentru copiii care vizitează casa de la Mărțișor, cu scara ei alb-roșie, ca firul de ață ce anunță primăvara.

Biletul de intrare pentru adulți costă 4 lei, iar pentru elevi, pensionari și studenți, prețul scade la doi lei. Preșcolarii și persoanele cu dizabilități beneficiază de acces gratuit. Pentru ateliere, fiecare participant trebuie să plătească în plus 5 lei.

Recomandări

Avertismentul lui Putin: NATO va fi în război cu Rusia dacă permite Ucrainei să lanseze rachete cu rază lungă de acţiune

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 16

Urmărește-ne pe Google News