Biletele de trimitere pentru prevenția cancerului nu sunt onorate de toți furnizorii în contract cu CNAS. Ce faci dacă te lovești de refuz
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Se spune că un gram de prevenție este echivalent cu o tonă de medicamente. În cazul cancerului, prevenția rămâne cel mai eficient instrument de luptă. Deși în România, prevenția și depistarea precoce a cancerului sunt reglementate clar și decontate fără plafon, în practică există probleme legate de onorarea biletelor de trimitere pentru investigații preventive.
Cuprins:
- Prevenția, diagnosticul precoce și tratamentul oncologic, priorități fără plafon pentru bolnavii de cancer
- Bugete suplimentate pentru medicamentele oncologice
- 130 de pachete pentru depistarea precoce a cancerului
- Daciana Toma: „Legislația a luat-o înaintea populației”
- Screeningul, ignorat chiar și de cei informați
- De la biletul de trimitere la realitatea din teren. Ce faci dacă te lovești de refuz
- Prevenția în cancer există pe hârtie. Ce obligații au furnizorii de servicii medicale
- Ce noutăți aduce contractul CNAS în 2026
Prevenția, diagnosticul precoce și tratamentul oncologic, priorități fără plafon pentru bolnavii de cancer
La conferința de presă, organizată de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), de Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului, Larisa Mezinu Bălan, vicepreședinta Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), a declarat: „Pacienții cu afecțiuni oncologice au fost și rămân o prioritate pentru CNAS, atât în ceea ce privește prevenția și diagnosticul precoce, cât și accesul la investigații și tratamente”.
Potrivit reprezentantei CNAS, atât investigațiile medicale, cât și tratamentele incluse în lista de medicamente compensate au fost decontate la timp.
Bugete suplimentate pentru medicamentele oncologice
Atunci când a fost necesară suplimentarea bugetului pentru medicamentele destinate pacienților oncologici, fondurile au fost realocate din alte tipuri de asistență unde s-au realizat economii. Potrivit vicepreședintelui CNAS, acest mecanism a permis asigurarea continuității tratamentelor, fără sincope.
„În momentul în care un medicament intră pe lista de decontare, banii sunt alocați cu prioritate”, a explicat Larisa Mezinu Bălan.
În prezent, pacienții oncologici au acces la medicamentele aflate pe lista decontată de Casa de Asigurări de Sănătate, precum și la investigații și analize medicale realizate peste valoarea de plafon în ambulatoriu și paraclinic. De asemenea, diagnosticul rapid este asigurat prin spitalizarea de zi.
130 de pachete pentru depistarea precoce a cancerului
Un element central al strategiei CNAS este depistarea precoce. În acest moment, există pachete dedicate fiecărui tip de cancer, în total 130 de pachete de servicii disponibile în spitalizarea de zi, special concepute pentru diagnosticarea timpurie.
Aceste pachete includ investigațiile necesare pentru confirmarea rapidă a diagnosticului, reducând timpul de așteptare și riscul de prezentare tardivă.
Daciana Toma: „Legislația a luat-o înaintea populației”
În ciuda cadrului legislativ existent, apetitul populației pentru servicii preventive este în continuare scăzut. Dr. Daciana Toma, medic de familie și vicepreședinte al Societății Naționale de Medicină de Familie, atrage atenția asupra unui paradox care persistă în sistemul de sănătate: reglementările există, dar nu sunt pe deplin valorificate. Din perspectiva medicului de familie, prevenția cancerului rămâne veriga slabă a sistemului.
„Suntem într-o situație oarecum paradoxală. Legislația a luat-o înaintea noastră, a populației. Avem reglementări pentru prevenție, dar ne confruntăm cu o inerție care este caracteristică atât furnizorilor de servicii, cât și populației generale”, a explicat dr. Daciana Toma, vicepreședinta Societății Naționale de Medicină de Familie (SNMF).
Experiența din cabinet, dar și din proiectele de screening oncologic - precum ROCAS 2, recent încheiat, confirmă această realitate: interesul populației pentru evaluările preventive rămâne redus, inclusiv în rândul persoanelor informate, după cum a mărturisit medicul de familie.
Screeningul, ignorat chiar și de cei informați
Dr. Daciana Toma a subliniat că lipsa apetitului pentru prevenție nu este specifică doar grupurilor vulnerabile, ci se regăsește inclusiv în rândul persoanelor cu acces la informație.
„Dacă ne-am întreba când ne-am făcut ultimele examinări preventive - mamografie, test Babeș-Papanicolau - am obține date foarte interesante, chiar și într-o sală plină de oameni informați”, a precizat medicul.
Această realitate arată că prevenția nu este încă percepută ca o prioritate personală, în ciuda beneficiilor evidente pe termen lung.
De la biletul de trimitere la realitatea din teren. Ce faci dacă te lovești de refuz
Deși medicii de familie pot elibera bilete de trimitere pentru prevenție sau suspiciune oncologică, parcursul pacientului nu este întotdeauna unul fluid.
„Am posibilitatea să dau bilete de trimitere pe prevenție sau pe suspiciune oncologică, dar ce facem mai departe? Nu toți furnizorii sunt dispuși să respecte reglementările”, a atras atenția dr. Toma, explicând că această lipsă de coerență între niveluri generează blocaje și descurajează pacienții.
Soluția, în opinia medicului de familie, vine din dublă direcție. Pe de o parte, este nevoie de o informare constantă a populației cu privire la importanța evaluărilor preventive. Pe de altă parte, pacienții trebuie să devină mai activi și să pună presiune pe furnizorii de servicii medicale pentru respectarea reglementărilor existente.
„Suntem un pic mai bine decât am fost, dar nu foarte bine, deși avem instrumentele necesare pentru a schimba lucrurile”, a concluzionat dr. Daciana Toma.
Prevenția în cancer există pe hârtie. Ce obligații au furnizorii de servicii medicale
„Biletele de trimitere pentru analize și investigații de tip preventiv se acordă în perioada de valabilitate a biletului, chiar și peste plafonul lunar. Obligația furnizorilor în contract cu Casa este să programeze pacientul și să ofere serviciile respective”, a precizat Larisa Mezinu Bălan.
Biletul de trimitere pentru prevenție are o valabilitate de 60 de zile, iar furnizorii aflați în contract cu CNAS sunt obligați să asigure accesul pacientului la investigații în acest interval. Cu toate acestea, nu de puține ori pacienții sunt refuzați, amânați sau chiar puși să plătească pentru servicii la care au dreptul gratuit. Întrebată de Libertatea, la conferința de presă, organizată de FABC, Larisa Mezinu a precizat: „În astfel de cazuri, pacientul este îndreptățit să depună o reclamație la Casa de Asigurări de Sănătate, iar instituția poate interveni pentru redirecționarea către un alt furnizor. Cea mai drastică măsură este rezilierea contractului cu furnizorul. Astfel de situații au existat, inclusiv în București”.
Ce noutăți aduce contractul CNAS în 2026
Sunt reguli noi privind accesul pacienților ?????????i și al celor cu ???? ??????? la serviciile paraclinice.
Investigații permise peste valoarea plafonului lunar (cele cu suplimentare prin acte adiționale):
Cu programare în perioada de valabilitate a biletului de trimitere:
- Biletele de trimitere SO - suspiciune oncologică;
- Biletele de trimitere G - pentru investigații femei gravide;
- Biletele de trimitere AO - pentru investigații hepatita B și C, dar și HIV pentru gravide,
- Biletele de trimitere PREV - care conțin analize și investigații uzuale de tip preventiv;
- Bilete de trimitere M2 - investigațiile paraclinice de monitorizare oncologică: obligația furnizorilor de realizare a investigațiilor în maximum 5 zile lucrătoare de la solicitare;
- Pentru monitorizarea unor afecțiuni precum: diabet zaharat, afecțiuni rare, boli cardiovasculare/cerebrovasculare/neurologice, boală cronică renală): se realizează cu programare în limita valorii de contract (cu excepția de suplimentare prin acte adiționale pentru o investigație/an de înaltă performanță și medicină nucleară pentru fiecare asigurat în baza biletelor de trimitere Monitor 3-8).
Șef lucr. dr. Gheorghe Gindrovel Dumitra, medic de familie și secretar general al Biroului Executiv al CMR, referindu-se la Traseul bolnavilor cu cancer în sistemul medical din România: „Pacientul este adesea dezorientat, iar harta serviciilor lipsește”, a explicat pentru Libertatea că acest traseu poate fi accelerat prin bife birocratice cu putere medicală, cum ar fi instrumentul „Suspiciune Oncologică”.
Un alt serviciu medical, teleconsultația, care este util mai ales în cazul pacienților din mediul rural, ar trebui reglementată corect și decontată la medicul de familie, atrage atenția dr. Daciana Toma.
Teleconsultațiile nu sunt decontate la medicul de familie. Mii de români din mediul rural, fără acces la servicii medicale moderne
