Ce este batofobia
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Milioane și milioane de oameni din lumea întreagă se confruntă cu anumite frici care le dau o serie de stări de disconfort de spațiu, de mișcare, de înălțime și altele, care, pentru alte persoane, ar putea părea iraționale sau neobișnuite. Printre numeroasele fobii existente se numără și teama exagerată de adâncime/profunzime.
Cuprins:
Aceasta poate cauza stări de panică și anxietate pentru respectiva persoană atunci când implică prezența acesteia într-un loc adânc precum un subsol de clădire, un tunel, o groapă sau o apă adâncă. De asemenea batofobia se referă la acele situații în care cineva nu poate vedea partea inferioară a corpului din cauza profunzimii sau din cauza întunericului. Frica irațională apare brusc și nu poate fi explicată, iar atunci când o persoană nu se așteaptă la nimic rău, neprevăzutul apare și el brusc. Iar această relație poate fi fatală. Oamenii de știință au studiat și încă studiază acest fenomen pentru a găsi cele mai eficiente soluții pentru a scăpa de frica de adâncime/profunzime, care este un fenomen destul de des întâlnit la nivel mondial.
Dacă și tu te numeri printre persoanele care au această frică și îți dorești să o învingi în primul rând este important să înțelegi ce anume provoacă apariția batofobiei, să descoperi care este motivul sau motivele pentru care ai această teamă și să înveți cum să o gestionezi mai ușor.
Ce trebuie să știm despre fobiile specifice
Fobiile apar de obicei în copilărie, adolescență și la maturitate, însă pot apărea la oameni de toate vârstele și sunt mai des întâlnite la femei decât la bărbați. Fobiile specifice la copii sunt frecvente și cele mai multe dispar în timp. În schimb, în cazul persoanelor adulte, fobiile specifice debutează, în general, brusc și sunt mai durabile comparativ cu fobiile la copii. Spre exemplu, statisticile spun că doar în jur de 20% dintre fobiile specifice la adulți dispar de la sine, fără să fie necesar tratament dedicat.
Batofobia este o fobie specifică, adică o frică durabilă și nerezonabilă. Expunerea unei persoane la un obiect sau la o situație ca cele menționate anterior provoacă de obicei o reacție imediată, iar persoana va suferi de anxietate intensă (stare de neliniște). În același timp, persoana va încerca să evite pe cât posibil acel obiect sau acea situație, scrie site-ul TerapiaStrategică.ro.
Suferința asociată cu fobia și/sau nevoia de a evita o situație poate interfera semnificativ cu capacitatea persoanei de a funcționa normal. Adulții cu o fobie specifică admit faptul că frica este excesivă și nerezonabilă, însă nu sunt capabili să o depășească.
O persoană poate avea una sau mai multe fobii specifice. Iată care sunt cele mai cunoscute:
- Fobii de animale – sunt cele mai frecvente fobii specifice și cuprind teama de câini, de șerpi, de insecte sau de șoareci.
- Fobii situaționale – presupune teama de situații specifice, cum ar fi zborul cu avionul, călătoria cu mașina sau cu mijloacele de transport public, traversarea podurilor, trecerea prin tuneluri ori prezența într-un loc închis, mai scrie sursa citată anterior.
- Fobiile naturale – în această categorie intră frica de furtuni, de înălțimi sau de apă.
- Fobiile medicale – cuprind teama de a fi rănit, teama de a vedea sânge sau teama de proceduri medicale precum analizele de sânge sau injecțiile.
- Alte fobii – în această categorie intră teama de a cădea, teama de sunete puternice și teama de personaje costumate, cum este cazul clovnilor.
Ce este batofobia
Așa cum spuneam, batofobia este o fobie specifică, deci are aceleași caracteristici cu claustrofobia (teama de spații închise), aerofobia (teama de zbor), arahnofobia (teama de păianjeni) sau hematofobia (teama de sânge), relatează site-ul ItsPsychology.com.
Această fobie, cunoscută și sub denumirea de fobia de adâncimi sau de profunzimi, reprezintă o tulburare de anxietate, care se caracterizează printr-o teamă patologică excesivă și irațională de adâncimi. Persoanele care suferă de batofobie pot experimenta simptome intense de anxietate și de panică în situațiile în care se confruntă cu priveliști spre adâncimi mari și/sau întunecate, chiar și atunci când acestea nu prezintă un pericol real.
Persoanele care suferă de batofobie se tem de situațiile în care nu pot vedea partea inferioară a corpului, fundul unei gropi, a unui puț sau a unui bazin cu apă foarte adânci ori capătul unui tunel. În momentul în care aceste persoane sunt puse în astfel de situații acestea vor avea anumite reacții fizice, cognitive și comportamentale.
Anxietatea cu care se confruntă oamenii cu batofobie nu se limitează doar la sentimentele de disconfort sau de neliniște față de adâncimea observată în preajma lor. Aceste persoane care se tem în astfel de situații vor încerca să evite cu orice preț acest tip de spații adânci sau profunde având scopul de a nu suferi pe fondul unei stări de anxietate extrem de neplăcute cu care se confruntă.
Ce provoacă apariția batofobiei
Majoritatea fobiilor, mai ales cele specifice, își fac apariția, cum spuneam, în copilărie, adolescență și la maturitate. Dacă o persoană are un temperament foarte anxios și suspicios, atunci riscul apariției unei fobii va crește semnificativ. Apariția batofobiei poate fi influențată de o serie de cauze.
Caracterul unei persoane este „șlefuit” în adolescență. Dacă, spre exemplu, un copil a fost abuzat de adulți, nu a comunicat cu persoanele din jur și a devenit o persoană introvertită, foarte probabil că, atunci când va deveni adult, ar putea dezvolta un fel de fobie. Însă, dacă același individ se va dezvolta foarte bine, într-un mediu sănătos, acesta va da uitării experiențele și poveștile negative din trecut, ceea ce înseamnă că acestea nu vor influența starea lui de spirit.
Revenind, trebuie spus că traumele din copilărie sau evenimentele de viață care au implicat adâncimi sau profunzimi pot declanșa batofobia. Spre exemplu, dacă o persoană a fost implicată într-o cădere în gol de la înălțime poate duce la dezvoltarea unei frici iraționale de adâncimi.
Mergând mai departe, există o serie de dovezi care sugerează că predispoziția genetică poate juca un rol în dezvoltarea batofobiei. În cazul în care unul dintre părinți sau chiar ambii suferă de această fobie, există o probabilitate foarte mare ca și copilul sau copiii acestora să dezvolte aceeași frică de adâncime sau de profunzime.
În sfârșit, specialiștii mai pun apariția batofobiei și pe seama procesului de învățare și de modelare a individului. Astfel, observarea reacțiilor de teamă ale unor persoane față de înălțimi sau adâncimi poate contribui la formarea fricii la oamenii susceptibili de a prezent simptome de batofobie. De asemenea, transmiterea de la părinți la copii a unor atitudini sau credințe negative despre adâncimi poate juca un rol decisiv în dezvoltarea acestei fobii.
Ce simptome prezintă persoanele cu batofobie
În majoritatea cazurilor, batofobia poate rămâne nediagnosticată deoarece persoanele care suferă de această fobie nu se confruntă zi de zi cu situații de adâncime sau de profunzime. Cu toate acestea, în cazul în care persoana care suferă de batofobie se confruntă cu astfel de situații, este necesar să se facă o evaluare adecvată de către un specialist, care să îndeplinească criteriile de diagnostic stabilite.
Având în vedere numărul mare de fobii care există în prezent, nu este posibil să se stabilească un protocol specific de diagnostic pentru fiecare dintre acestea. Cu toate acestea, persoanele care suferă de batofobie pot prezenta o serie de simptome. Spre exemplu, persoanele cu batofobie resimt de obicei o teamă copleșitoare și persistentă în fața situațiilor legate de adâncimi sau de profunzimi, precizează ItsPsychology. Această teamă poate fi atât de ordin fizic, cât și psihologic.
În același timp, în situații extreme, batofobia poate provoca apariția unor atacuri de panică, care se caracterizează prin ritm cardiac ridicat, dificultăți de respirație, tensiune arterială crescută, senzație de sufocare, transpirație excesivă, crampe musculare, tremurat, dureri de stomac, greață, vărsături, senzație de cădere și de răceală, precum și senzație de lipsă de control și comportament de evitare.
Cum poate fi tratată batofobia
Fobia de adâncime sau de profunzime poate fi tratată în mod eficient, iar mulți oameni reușesc să-și înfrângă această teamă. Cum pot face acest lucru? Apelând la ajutor de specialitate din partea unui profesionist în sănătate mintală, precum un psiholog sau un psihiatru, care sunt capabili să pună un diagnostic corect și să facă recomandări personalizate de tratament.
Tratamentul batofobiei poate fi realizat prin diverse metode, în funcție de severitatea și impactul pe care îl poate avea fobia asupra vieții individului.
O opțiune importantă de tratare a batofobiei o reprezintă terapia cognitiv-comportamentală (TCC), care este considerată cea mai eficientă soluție de tratare a acestei fobii. Terapeutul lucrează cu persoana respectivă pentru a identifica și pentru a schimba gândurile și comportamentele negative asociate cu adâncimile și profunzimile. Tehnici precum expunerea graduală și desensibilizarea sistematică pot fi folosite pentru a ajuta persoana cu batofobie să se obișnuiască treptat cu situațiile care îi provoacă această frică.
Totodată, terapia prin desensibilizare este o altă soluție. Aceasta implică expunerea controlată la situații care provoacă frică, începând cu cele mai puțin înfricoșătoare și avansând treptat către cele mai provocatoare. Prin expunerea repetată și graduală la diverși stimuli anxioși, persoana cu batofobie învață să-și controleze frica și să o reducă treptat.
O altă soluție o reprezintă terapia medicamentoasă. Medicamentele antidepresive sau anxiolitice pot fi utilizate pentru tratarea tulburării de anxietate și a simptomelor psihologice și fizice asociate batofobiei. Aceste medicamente pot fi folosite fie ca tratament pe termen scurt, fie în combinație cu terapia psihologică. Tehnicile de relaxare și de gestionare a stresului, precum și exercițiile de respirație și meditația pot fi utile în gestionarea anxietății și a simptomelor legate de batofobie. Aceste tehnici pot fi învățate și aplicate individual sau în grup.
