România pierde anual 3,5 miliarde de euro din cauza diagnosticelor greșite, incomplete sau întârziate din sistemul medical

Fractura demografică: 91% dintre spitale sunt la oraș, deși jumătate din țară trăiește la sat

Una dintre cele mai frapante statistici prezentate în cadrul evenimentului arată o discrepanță majoră în logistica medicală românească. Din punct de vedere al infrastructurii, s-a subliniat că 91% dintre spitalele din România sunt localizate în mediul urban, în condițiile în care 48% din populație trăiește în mediul rural.

Această distribuție inegală forțează sute de mii de români din comune și sate să parcurgă distanțe uriașe pentru investigații banale sau pentru tratamente vitale, cum sunt cele oncologice.

Inteligența Artificială (AI) ar putea „dona” sistemului 11 milioane de ore de lucru pe an

Iulian Trandafir, membru în boardul Institutului Aspen, a ridicat o întrebare legitimă: „De câți bani ar fi nevoie ca sistemul de sănătate din România să funcționeze? Dacă băgăm în continuare bani în sistem, miliarde, zeci de miliarde, ele se vor duce în continuare și nu vor fi de ajuns”.

Soluția propusă de acesta nu este pomparea de noi fonduri, ci oprirea risipei prin tehnologie. Trandafir a citat un studiu al OECD care arată că diagnosticul suboptimal (greșit, incomplet sau întârziat) reprezintă 17,5% din totalul cheltuielilor în Europa.

„La noi în sistem se pierd 3,5 miliarde de euro pe an. Putem să scoatem acești bani numai dacă putem folosi, dacă putem implementa medicina asistată de Inteligență Artificială (AI), care să reducă acest diagnostic suboptimal”.

Potrivit lui Iulian Trandafir, introducerea unui asistent digital pentru cei 90.000 de medici și farmaciști din România ar economisi doar 30 de minute de birocrație pe zi per specialist. Acest lucru ar „dona” sistemului 11 milioane de ore de lucru pe an, echivalentul a peste 5.500 de angajați noi care s-ar putea dedica exclusiv pacienților.

Alexandru Rafila: „Pacienții își ipotechează casele pentru a plăti un serviciu spitalicesc”

Prezent la dezbatere, prof. dr. Alexandru Rafila, Președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, fost ministru al Sănătății, a explicat că subfinanțarea cronică a sistemului medical din România provine de la o colectare extrem de redusă la bugetul de stat, fiind ultima din Uniunea Europeană (doar 32% din PIB). Din această cauză, povara financiară s-a mutat direct pe umerii cetățenilor, plățile „din buzunar” (out-of-pocket) ajungând la cote alarmante.

„Ajungem la out-of-pocket money în România (…) la 30%. Contribuția personală a pacientului trebuie limitată în momentul de față. Este nelimitată și împovărătoare pentru foarte multe familii. Și trebuie să recunoaștem și acest lucru: fac împrumuturi la bancă și își ipotechează casa ca să poată să plătească un serviciu spitalic. Acest lucru este nepermis”.

Rafila a subliniat și lipsa de educație a publicului românesc, care nu înțelege conceptul de pachet de servicii de bază, liste de așteptare sau timpi de acces. „În Marea Britanie, ca să îți faci un RMN la genunchi, durează un an de zile dacă nu ai o asigurare privată. Asta este realitatea”, a adăugat el.

Sute de pacienți cu cancer trăiesc de doi ani doar din donațiile companiilor pharma

Gabriel Dina, reprezentant Pfizer, a evidențiat decalajul profund dintre România și restul țărilor dezvoltate în privința tratamentelor de ultimă generație. În timp ce statele care adoptă rapid inovația clinică au ajuns la rate de supraviețuire de 70% în oncologie, România se află încă la jumătate.

Dina a tras un semnal de alarmă privind birocrația administrativă: deși statul ar trebui să actualizeze periodic listele de medicamente compensate fără alternativă terapeutică, termenele sunt depășite constant.

„Asistăm la situația nefastă în care sute de pacienți într-o boală hemato-oncologică așteaptă de doi ani de zile. Grație donațiilor făcute de companii, mulți dintre ei ajung să aibă acces, dar desigur, asta nu e o soluție sustenabilă”.

Timp de două zile, la Aspen Healthcare Summit 2026, liderii din medicină au vorbit despre cum poate supraviețui solidaritatea sub presiunea costurilor și a îmbătrânirii populației.

În cei 20 de ani de activitate, Institutul Aspen România a format 2.500 de participanți prin programele sale de leadership, provenind din 40 de țări. Mircea Geoană, președintele Institutului, a precizat că Aspen va deveni una dintre cele mai importante organizații la nivel european.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE